Aici a fost CUTREMURUL din 1977! ATUNCI VS. ACUM. Clădirile prăbușite din București au revenit la viață printr-o galerie foto de colecție

 
+6 click pentru
galerie

Vineri, 4 martie 1877, lună plină! La televizor – filmul bulgăresc „Dulce și Amar”, Ceaușescu – în Nigeria unde participă la dineul oficial dat de președintele african. 

Ora 21:22! Un seism cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter lovește România. Toate stațiile seismice de pe glob au reperat cutremurul, prima care a prins, procesat și analizat informațiile primite în urma cutremurului fiind cea de la Golden-Colorado (Statele Unite). 

Energia distructivă eliberată de seism a fost egală cu cea emisă de ZECE BOMBE ATOMICE de tipul celei aruncate asupra Hiroshimei! 

BILANȚ: 
-1578 de morți 
-11.300 de răniti 
-35.000 de clădiri afectate. 

Astăzi, la 40 de ani de la tragicul eveniment, echipa a1.ro vă propune, în premieră în România, o galerie foto de excepție cu o mică parte din clădirile bucureștene distruse de cutremur în 1977. Ideea, recunoaștem, nu-i a noastră. Niște uriași francezi ai fotografiei au gândit-o primii în urmă cu mai bine de trei ani.  

1.MUZEUL GRIGORE ANTIPA, PIATA VICTORIEI

Pe la 1903, profesorul Grigore Antipa îi scrie lui Dimitrie A. Sturza, primul ministru, o depeșă, cu rugămintea de a lua în considerațiune necesitatea ridicării unui locaș pentru un Muzeu al Științelor Naturale. E aprobată, iar faimosul architect Grigore Cerchez se apucă de treabă. Clădirea e gata în 1906 și inaugurata, în prezența Regelui Carol I, pe 24 mai 1908.

Cutremurul din 1940 o afectează puternic. La fel și bombardamentele sovietice, americane și germane din 1944. Seismul din 4 martie 1977 o șubrezește puternic: coloanele de la intrare cad, plafonul marilor săli se despică, dar, cu toate acesta, clădirea veche de șapte decenii rezistă destul de bine. Imediat personalul începe munca de restaurare și, grație eforturilor, muzeul este redeschis în toamna lui 1977, adăpostind 2.000.000 de exponate.

2. BLOCUL NESTOR, CALEA VICTORIEI

Situat pe Calea Victoriei, în apropierea Palatului Regal, a fost proiectat iniţial pentru birourile Societăţii Minelor de Aur "MICA" şi ale altor societăţi afiliate, dar şi pentru apartamente.

Imobilul se compune din două tronsoane: primul, conţinând locuinţe pentru funcţionari şi situat în partea din spate a parcelei, realizat în 1931 şi al doilea, situat la stradă şi conţinând birouri şi prăvălii, în 1937. Ambele construcţii au fost realizate după planurile lui Duiliu Marcu.

Câțiva ani mai târziu, la parterul blocului NESTOR se înființează o cofetărie, aceeași care avea, în 1977, să îi aducă sfârșitul. Pilonii de susținere ai blocului sunt tăiați, apărând în locul lor mese, scaune și oameni fericiți că își pot savura prăjitura favorită scăldați de razele soarelui. 

Specialiștii vorbesc și despre arhitectura imobilului: sala de reuniuni (în care a funcționat la începutul anilor 40 teatrul Eugeniei Zaharia), sala de sport (transformată în aceeași epocă în studiou de dans clasic), marile spații de recepție. Toate acestea au reprezentat elemente sensibile penru o clădire de opt etaje în caz de cutremur. 

 3. BLOCUL DUNĂREA, VIS-A-VIS DE INTERCONTINENTAL 

Blocul Dunărea, situat între Facultatea de Arhitectură și Biserica Enei (acum dispărută), era cunoscut, înainte de 1977 pentru restaurantul de la subsol. 

Construită în perioadă interbelică, clădirea a suferit de-a lungul timpului schimbări importante: de trei ori s-a refăcut fațada, corpul inițial a fost extins iar o parte din stâlpii de susținere au fost tăiați.  

 4. BLOCUL CONTINENTAL, LÂNGĂ BISERICA RUSĂ 

Undeva, la intrarea în Centrul Vechi, pe diagonală cu Biserică Rusă, este blocul Continental, dăramat și el în timpul cutremurului din 4 martie 1977. Cei mai mulți bucureșteni îl identifică cu "locul în care a murit Toma Caragiu". 

Clădirea nu mai aduce aminte cu nimic de tragedie, poate doar faptul că strada respectivă acum îi poartă numele.  

Fostul bloc în care a locuit marele actor a fost demolat în totalitate, după ce cutremurul l-a distrus pană la etajul trei. Cu toate acestea, se spune că apartamentul de la etajul doi, acolo unde locuia Toma Caragiu a rămas intact în urmă cutremurului, existând legende că până și sticlă de alcool pe care acesta o servea alături de prietenul său Alexandru Bocăneț nu s-a mișcat de pe masă.

5. BLOCUL SCALA

La câteva sute de metri mai în față de Universitate este blocul Scala, din care nu a rămas "decât un morman de moloz" după cutremurul din 1977. Astăzi, la parterul său este un magazin de parfumuri și produse cosmetice.  

Specialiștii spun clar că principala cauză a prăbușirii a fost indiferenț​a. Avariat în timpul cutremurului din 1940, blocul a cedat 37 de ani mai târziu...  

 6. HOTEL DOROBANȚI, PIAȚA ROMANĂ 

În 1974, controversatul arhitect Virgil Nițulescu proiectează o clădire ce era considerată mult prea avangardistă. În 1977, cu doar câteva săptămâni de marele cutremur, este dat în folosință HOTELUL DOROBANȚI (actualul Sheraton).  

Înaltă de 70 de metri, cu 17 etaje și 304 camere, clădirea a rezistat tocmai datorită faptului că abia fusese construită. Se pot, însă, observa crăpăturile în X, specifice unui seism puternic.  

SURSE: WIKIPEDIA.RO, B365.RO, MUZEULDEFOTOGRAFIE.RO

facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI
PREMIUM

Mai multe 

HOROSCOP

mai multe 

Berbec

Taur

Gemeni

Rac

Leu

Fecioara

Balanta

Scorpion

Sagetator

Capricorn

Varsator

Pesti

mai multe