Avea cinci ani când țara l-a făcut Rege. Nimeni nu i-a mai zis din acea zi ”băiete” sau ”Mihăiță”, ci Majestate: ” „Am crezut că-mi vor lua toate jucăriile!” 90 de ani de la încoronarea Regelui Mihai

 
+7 click pentru
galerie

În dimineața zilei de 20 iulie 1927, la orele 2:15, la castelul Pelișor din Sinaia, Regele Ferdinand I, ”Regele tuturor româniloer”, moare. În aceeași zi, nepotul său, principele Mihai, în vârstă de doar cinci, devine rege al României. Sunt 90 de ani de când Regele Mihai a fost încoronat, iar România avea drept ”conducere” un rege-copil.

Istoria stă scrisă, cronologic și la loc de cinste, în cărți. Astfel, după decesul regelui Ferdinand, bunicul său, în condițiile în care prințul Carol, moștenitor al tronului, renunțase oficial la succesiune, Mihai I a devenit rege al României. 

Mihai s-a născut într-o zi de 25 octombrie, în 1921. Venirea lui pe lume a fost dificilă, Regina Maria fiind cea care scria, în însemnările sale zilnice, că s-a termut pentru viața lui Mihai:

„La un moment dat, ne-am temut groaznic cu toții că nu va supraviețui copilul”.

Însă cel mic a fost sănătos tun și după doar cinci ani de viață destinul i-a fost schimbat radical. Era proclamat rege, iar apelativele se schimbaseră. Nimeni nu-i mai spunea ”băiețel” sau ”Mihăiță”, acum toată lumea i se adresa cu ”Majestate”. Asta l-a speriat. Într-un interviu acordat scriitorului Mircea Ciobanu, Regele i-a mărturisit cu sinceritate: „Am crezut că-mi vor lua toate jucăriile”.

Din cauza vârstei, prerogativele demnității regale au fost asumate, în 1927, de o Regență (1927-1930), în componența căreia intrau unchiul regelui, principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea și Gheorghe Buzdugan, președintele Curții de Casație și Justiție. Mihai I a studiat sub îndrumarea celor mai iluștri profesori. 

La 23 august 1944, ora 22.30, prin Proclamația către țară, difuzată de posturile de radio, regele Mihai anunța "ieșirea noastră din alianța cu puterile Axei și imediata încetare a războiului cu Națiunile Unite".

România, națiunea care a contribuit la reducerea duratei celui de-al Doilea Război Mondial

În același timp, s-a anunțat formarea unui guvern de uniune națională care a fost însărcinat cu încheierea păcii cu Națiunile Unite: "din acest moment încetează lupta și orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum și starea de război cu Marea Britanie și Statele Unite".

 

Comentând desfășurarea evenimentelor din august 1944 din România, radiodifuziunea britanică relata chiar în 23 august: "gestul României va avea efecte profunde", iar postul de radio american din Europa, din aceeași seară, sublinia: "De acum înainte România este un nou aliat în tabăra Națiunilor Unite, ea manifestând voința de a se alătura la lupta care se duce împotriva inamicului comun".

Referindu-se la aceleași evenimente, Radio Paris conchidea:

"Franța consideră că, prin urmările actului de la 23 August 1944, România a contribuit la reducerea duratei războiului cu cel puțin șase luni". 

În urma încheierii celui de-Al Doilea Război Mondial, monarhul român a fost decorat cu ordinul Pobeda (Victoria), cea mai înaltă distincție militară sovietică și una dintre cele mai rare din lume ''pentru actul curajos al cotiturii hotărâte a politicii României spre ruptura cu Germania hitleristă și alierea cu Națiunile Unite''.

*Mihai și tatăl său, Regele Carol al II-lea

Ordinul Pobeda a fost acordat doar de 20 de ori, mai multor lideri sovietici, dar și la cinci lideri străini, între care și regele Mihai I.

După 1944, treptat, atribuțiile regelui au fost reduse până când au devenit simbolice, ca urmare a strategiei puterii politice de la Moscova. În 1947, în condițiile ocupației militare sovietice și a eliminării de pe scena politică românească a partidelor politice tradiționale, PNȚ și PNL, monarhia a devenit ultimul obstacol în calea subordonării țării intereselor dictate de Moscova. 

1947, anul în care Mihai I a fost forțat să abdice și să plece din țara în care era Rege

La 30 decembrie 1947, politicienii comuniști l-au forțat pe regele Mihai I să abdice și să părăsească țara, în ianuarie 1948, împreună cu familia. La scurt timp, acesta a făcut declarații privind abdicarea sa forțată. Reacția conducerii comuniste nu a întârziat să apară, în urma deciziei Consiliului de Miniștri din 22 mai 1948, familiei regale i s-a retras cetățenia română și i s-au confiscat bunurile membrilor săi.

Mihai I s-a căsătorit la 10 iunie 1948, la Atena, cu Ana de Bourbon Parma, din familia regală a Danemarcei. Altețele lor regale au cinci fiice: Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) și Maria (n. 1964). 

Atunci când a succedat bunicului său la vârsta de cinci ani, nimeni de pe această lume nu își putea imagina că un copil poate duce în spate soarta unui stat, mai ales într-un secol atât de greu și mai ales într-o parte de lume atât de încercată. (...) Avea forță acest copil de 5 ani și ea stătea în faptul că existența lui, chiar inocentă, de zi cu zi, garanta că România rămâne în continuare un stat suveran condus de o monarhie constituțională. (...) El (regele—n.r.) a reușit aproape să își depășească și propriul destin, dacă acest lucru este posibil, și să ajungă o vârstă atât de avansată, încât, răpus de boli și slăbit de ani, să trebuiască să își transfere prezența și autoritatea succesorului pur și simplu din cauză că, fizic vorbind, el nu mai putea duce în spate o astfel de răspundere. Dar chiar și acest lucru făcându-l, la 1 martie 2016, regele a continuat să fie deasupra noastră și să stea, așa cum este și în această seară, atât de paradoxal, printre noi, deși fizic nu se află printre noi", a fost povestea rostită de principele Radu, într-un discurs pe care l-a ținut în Holul de Onoare al castelului  Peleș, acolo unde au fost prezenți principesa moștenitoare Margareta, custode al coroanei, principele Radu și principesa Margareta, manifestarea fiind deschisă prin intonarea imnului regal.

Surse: familiaregala.ro, Wikipedia, Agerpres, 

facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI
PREMIUM

Mai multe