Doamnelor și domnilor, ea este ALEXANDRA DINU, tânăra care a obținut cea mai mare notă la Admiterea de la Medicină! „Am plâns și mi s-a făcut rău când am văzut că am intrat prima!”

 
+9 click pentru
galerie

Are nume de actriță, e la fel de frumoasă ca cea care i-a cucerit inima lui Adrian Mutu acum 16 ani și e de o modestie nemaiîntâlnită la generațiile actuale.

 Alexandra Dinu, o tânără cu trăsături fine și o statură fragilă, a demonstrat că are o mână de fier în mănuși de catifea și minte brici într-un trup de fotomodel. Dacă am întreba-o curiozități despre „Anatomia Corpului Uman”, cu siguranță Alex ar ști să ne spună mai mult decât măsurătorile perfecte promovate astăzi: 90-60-90. 

„Domnișoara Dinu” a reușit în anul 2017 să concretizeze visul din copilărie al milioane de fetițe care atunci când sunt întrebate ce vor să se facă când vor crește mari, răspund entuziasmate și fără a putea pronunța un „r”  graseiat: „Doctoliță!”.

Alexandra Dinu a a obținut cel mai mare punctaj la Admiterea de la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București: 59 de puncte din 60 posibile. A intrat prima la Medicină, după cei admiși din oficiu: olimpicii.

Iar Alexandra nu s-a descurcat remarcabil doar la examenul de admitere la facultate, căci la bacalaureat a luat nici mai mult, nici mai puțin decât 9.81, în condițiile în care era conștientă că rezultatul nu o va ajuta nicicum să devină studentă.

Despre „exodul medicilor români în străinătate”, condițiile de lucru în spitalele de stat din România, dar și despre pasiuni, amintiri din copilărie, „Doctor House” și „Anatomia lui Grey” am povestit cu Alexandra, o interlocutoare zâmbitoare, sigură pe sine și extrem de sociabilă.

 

Eşti născută în ' 98, anul în care s-au lansat multe trupe în România: Andre, A.S.I.A, N&D, Genius, Candy, 3 Sud-Est. Îi ascultai?

Când mă gândesc la perioada aceea, clar mă gândesc și la A.S.I.A. Ascultam toate melodiile lor și cea care s-a “bucurat” chiar mai mult decât mine de această pasiune a fost mama care trebuia să îmi împletească zilnic multe codițe încât să semăn cu fetele din trupă, am încercat chiar să le și cânt melodiile…da, asemenarea s-a rezumat la coafură.

 Parcă Spice Girls făceau furori pe atunci, nu-i așa? Ascultai Britney Spears, Christina Aguilera, Backstreet Boys? Dansai pe muzica lor?

Da, dansam pe muzica lor, aveam și un poster cu Spice Girls de care eram tare mândră, iar Backstreet Boys îmi plac chiar și acum, încă le ascult piesele.

Îţi luai gumă Turbo, suc la Tec, Chio Chips şi aveai pantofi cu platformă?

De guma Turbo îmi amintesc foarte vag, la pantofi cu platformă nu am râvnit niciodată, dar Chio Chips mâncam și îmi amintesc și de jeleurile acelea imense extrem de colorate care aveau un gust dulce-acrișor și pe care toți copiii de pe strada mea le mâncau.

La ce desene animate te uitai? „Sailor Moon”, „Tom&Jerry”? Dar seriale? Te uitai la „Dr. House”, „Anatomia lui Grey”?

„Tom&Jerry” categoric, ba chiar îmi plăceau atât de mult încat îmi cumpăram pungi de pufuleți cu surprize care îi aveau pe ei pe ambalaj doar pentru surpriza inspirată din desenul lor animat. Cât despre seriale am avut o perioadă în care m-am uitat la „Dr. House”, însă deși serialul m-a captivat, nu prea am în general răbdare să urmăresc seriale, „Still Working on it”.

Cum a început pasiunea pentru Medicină? De ce medic, și nu profesor sau economist?

Pasiunea pentru Medicină cred că își are rădăcinile în copilărie, nu am făcut abatere de la regulă și mi-am dorit, ca orice fată de câțiva anișori, să devin “doctoriță”. Mi-am dat seama însă că îmi doresc cu adevărat sa studiez chimie și biologie, în clasa a VII-a când am început orele de chimie, biologia deja îmi plăcea pe atunci. M-a fascinat, am participat la concursuri, am avut rezultate mulțumitoare și am știut că trebuie să continui în această direcție.

 

Ce reacție ai avut când te-ai văzut prima pe lista admișilor? Te așteptai?

Când am primit lista admișilor de la colegii mei care erau la facultate atunci, am fost șocată și extrem de fericită. Bineînțeles am plâns, ba chiar mi s-a făcut și rău la un moment dat, probabil era maniera organismului meu de a se descărca de amalgamul de emoții acumulate. Sinceră sa fiu, mă așteptam la un puctaj bun pentru că am muncit mult și am dat tot ce am putut in momentul examenului, dar nu mă așteptam să fiu prima.

Ai avut emoții la examen, dar la bacalaureat? Cum le-ai depășit?​

Da, am avut multe emoții la examen, dar pe departe apogeul acestora a fost în noaptea de dinanintea susținerii examenului când am dormit aproape 3 ore din cauza emoțiilor și a stresului. Nu le pot compara cu cele de la Bacalaureat, abia acum îmi dau seama de asta. Cel mai bun mod de a le depăși este, cred eu, să te detașezi pentru un minut, să îți aduni gândurile, să apreciezi obiectiv cât ai muncit pentru examen și să accepți că în momentul acela nu mai poți schimba aproape nimic și că emoțiile nu fac decât să te încurce.

Cât timp ți-a luat să înveți pentru Medicină?

Pentru Medicină cred că am învățat din momentul în care am intrat la liceu, întrucât am urmat profilul de Științe ale Naturii și am fost pregătiți din timp, chiar dacă nu cu materia de examen propsiu-zisă, cu siguranță cu atmosfera si cu stilul de lucru de către domnii profesori. Mai serios am început pregătirea în vara dinaintea clasei a XII-a.

Am văzut că ești pasionată de dansuri populare. Când ai avut timp de toate?

Dansurile populare au fost o pasiune de-a mea în gimnaziu, la liceu însă nu am continuat lecțiile deși mi-ar fi plăcut.

Mai aveai timp în ultimul an de liceu de meditații, studiai individual la Anatomie?

Timp este sufiecient, cred că cel mai important este să reușești să îl valorifici, să nu pierzi timp inutil, să încerc ca în fiecare moment, fie că ești la meditații la anatomie, la o oră de biologie sau de chimie la școala, fie că studiezi individiual, să simți că ai mai contribuit cu ceva la pregătirea ta pentru examen.

Care e secretul reușitei? Ce sfaturi i-ai da unui licean de clasa a XII-a care se visează medic?

Nu există o rețetă universal valabilă si aplicabilă pentru toți cei care invață pentru Medicină. Pentru mine a contat foarte mult să fiu organizată, să am un program bine structurat de la care să nu mă abat, dar totodată să nu simt ca îmi pierd pasiunea și pentru asta, când totul părea rutină și monotonie, îmi luam mici pauze în care mă relaxam.

Ce părere ai de absolvenții de Medicină care aleg să plece în străinătate? De ce merită să rămâi? Dar să pleci?

Este foarte dificil să mă pronunț în legătură cu acest subiect ce a devenit deja unul controversat, mai ales că nu m-am întâlnit cu această lume decât în idealurile mele. Acum vă pot spune că eu intenționez, cel puțin momentan, să rămân în România și după terminarea facultății. Merită să pleci atunci când aici te simți neîmplinit, când simți că un alt loc, și nu România, este cel în care ți-ai putea demonstra adevărata valoare, merită sa pleci când se acumulează regrete legat de ceea ce faci, la gândul cu ceea ce ai fi putut să faci sau de ce vezi in jurul tău. Și merită să rămâi când sentimentul de împlinire a menirii tale ca medic în țara ta este superior dorinței de a face performanță.

Ți-ai cumpărat primul halat alb pentru practică?

Nu, încă nu mi-am cumpărat primul halat alb, dar abia aștept să se întâmple.

Vei sta la cămin? Cum crezi că e să împarți o camera mică cu una sau două persoane diferite?

Da, voi sta la cămin. Eu sunt o persoană sociabilă și tind să îmi fac ușor prieteni și asta sper să mă ajute. Este normal să fie dificilă acomodarea, vom fi totuși persone diferite care probabil nici nu se cunosc, dar sper ca experiența primului an la cămin, pentru mine, să fie una pozitivă.

Merită să faci atâta școală și să lucrezi într-un spital mizerabil, plin de microbi? Sau să te expui la infecții nosocomiale?

Cred că aceasta este una dintre întrebările cel mai fracvent întalnite de un student la Medicină. Eu nu aș numi-o așa, nu aș spune ca “merită”, aș spune că având în discuție un spital mizerabil, este vorba, probabil, de pacienți care au cu adevărat nevoie de ajutor, pentru care acel spital, fie el și mizerabil, este singura lor șansă. Eu cred că să știi că ai făcut tot și chiar și peste puterile tale în astfel de situații aduce satisfacție, și din câte observ satisfacția se numără printre puținele lucruri cu adevărat valoroase ce le-au rămas medicilor români.

facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI
PREMIUM

Mai multe