Fotografia ce a șocat omenirea. Părintele care gonește moartea. ”Dumnezeu ne va ierta. Asta e meseria Lui!”

 
+3 click pentru
galerie

În iunie 1962, militarii venezueleni încearcă să răstoarne regimul președintelui Romulo Betancourt. Preț de patru zile se duc lupte crâncene. Fotograful Hector Rondon Lovera ”trage” imaginea unui soldat aflat pe moarte, în timp ce preotul Luis Padilla încearcă să-l salveze, deși moartea dă târcoale, chiar în mijlocul străzii. În spate se distinge o...măcelărie. Premiul ”Pulitzer” din 1963

Pe 2 iunie 1962, militarii din Puerto Cabello se răscoală impotriva regimului președintelui venezuelean Romulo Betancourt, considerat ”părintele democrației”. Constituția a fost aprobată doar cu un an înainte, lucrurile nu-s, încă, destul de clare. Din port, de pe câteva fregate, se trage în unitățile militare fidele lui Betancourt. Se dau lupte și pe străzi, 400 de morți și 700 de răniți numai pe 3 iunie.

Pe 4, oamenii lui Betancourt trebuie să facă față atacurilor rebelilor. Puerto Cabello e asediat. Se trage din toate părțile. Lunetiștii potrivnici regimului țintesc un soldat. Îl împușcă. Cu ultimele forțe, acesta se târăște în brațele unui...preot! Ce caută el în mijlocul luptelor?

Luis Maria Padillla este paroh militar. A ieșit pentru că știe că oamenii au nevoie de ajutorul său. Nu îi este teamă. ”Gloanțele șuierau, unele se spărgea de pereții caselor din preajmă. Dar el, cu ochelarii pe ochi, înainta. La un moment dat, un soldat, rănit, s-a târât până în brațele sale. Părintele l-a luat la piept, l-a sprijinit, s-a uitat, cu ură, înspre partea de unde trăsese lunetistul. Totul a amuțit”, avea să povestească Hector Rondon Lovera. Omul e fotograf la ”La Republica”. Trage mai multe poze dar, una dintre ele, surprinde fix acel moment în care viața se scurge din soldat, iar Padilla îi dă ultima împărtășanie, acolo, pe stradă. În spate, două nume atrag atenția. Restaurantul e ”Luptătorul”, magazinul din dreapta e o...măcelărie...

Imaginea pleacă spre toate colțurile lumii și, în 1963, câștigă prestigiosul Premiu ”Pulitzer”. Soldatul moare. Puciul eșuează.

Padilla se refugiază din Venezuela în Flordia, în anii '80. Nu dorește să vorbească prea mult despre acele zile, despre acea imagine. O singură dată, pentru ediția de limbă spaniolă a celor de la ”Life”, scapă câteva cuvinte. Încheie cu ”Dumnezeu ne va ierta, pentru că aceasta e meseria Lui”. Viețuiește acolo alături de cumnata sa și de fiii acesteia. Continuă să țină predici la Catedrala Sf. Augustin din Casselberry. Când trece la cele veșnice, e înmormântat în Sanford. 

facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI
PREMIUM

Mai multe