Primul rege al României. Înmormântarea lui Carol I, o “tristeţe naţională”: “Regele a murit! Toate trenurile au oprit la 16:30, s-au ţinut cinci minute de reculegere”

 
+6 click pentru
galerie

Sub lespezi de marmură, opera sculptorului Oscar Spaethe, într-o parte îşi dorm somnul de veci Regele Carol I şi Regina Elisabeta, pe cealaltă Ferdinand şi Maria. În paraclisul manăstirii se află şi Carol al II-lea

CUM A AJUNS O MĂNĂSTIRE SĂ FIE NECROPOLA REGILOR DIN ROMÂNIA!

La vârsta de 60 de ani, în testamentul scris și iscălit cu propria sa mână la 14/25 februarie 1899, Carol I își exprima clar dorința ca trupul său să fie îngropat ''lângă biserica Curții de Argeș, reclădită de mine, și care poate deveni mormântul dinastiei române, însă, când capitala Regatului va cere ca cenușile mele să rămână în mijlocul iubiților mei bucureșteni, atunci înmormântarea la Curtea de Argeș va fi provizorie, până ce se va clădi un mausoleu pe o înălțime împrejurul orașului, unde se poate deschide un bulevard (mă gândesc la înălțimea înainte de biserica Cărămidari, unde se găsește astăzi un pavilion al Institutului Geografic Militar)'', notează istoricul Ioan Scurtu despre Carol I. 

Un an mai târziu (1890), Regele termina de construit parcul Manăstirii Argeșului și palatul episcopal care era folosit ca reședință regală de vară. Realizată în stil german, clădirea este simetric dispusă în raport cu axa Catedralei, având în centru paraclisul, cu turnul-clopotniță. 

MOARTEA PRIMULUI REGE ÎNHUMAT ÎN MĂNĂSTIRE!

Peleş, 27 septembrie 1914. Trecuse de ora 5:30 iar uşa de la camera colonelului Paul Angelescu, adjutant regal, se deschide şi îl vede intrând pe Ion Mămulea, medicul personal al regelui:„Sculaţi, domnule colonel, şi vă îmbrăcaţi pentru a lua toate măsurile necesare, anunţând şi la Bucureşti pe primul-ministru de o mare nenorocire: REGELE A MURIT!”. 

Angelescu se îmbracă, apoi se repede spre scara care ducea la apartamentul suveranului, intră în dormitorul regelui şi îl vede în pat. Regina Elisabeta îi spune cu privirea în pământ: „Iubitul nostru rege s-a stins ca un pui!”

Timp de şase zile, până când, la Curtea de Argeş, sicriul regelui va fi coborât în mormânt, România trăieşte o stare reală de tristeţe. 

„În Curtea de Argeş – scrie „Universul” – doliul este general, tot parcursul a fost pavoazat şi aşternut cu nisip. De pe acum orăşelul este arhiplin. În grădina Şcolii de Meserii de lângă mănăstire s-au aranjat mesele la care vor lua prânzul primarii, învăţătorii şi sătenii care vor asista la înmormântare. Pe lângă divizionul de artilerie de munte din localitate, au mai sosit patru regimente de infanterie şii unul de artilerie. Lumea soseşte din toate părţile.  Mulţi dintre cei sosiţi s-au încartiruit prin comunele învecinate. Autorităţile locale se ocupă cu încartiruirea în mod gratuit a celor sosiţi, plasându-i pe la diferiţii cetăţeni care au locuinţe mai încăpătoare. De asemenea, hotelurile, în urma măsurilor ce s-au luat de către autorităţi, vor fi obligate a închiria camerele tot cu preţurile obişnuite. În acelaşi timp, s-a impus antreprenorilor de restaurante să perceapă plata consumaţiunilor după tariful obişnuit”. 

BILETE GRATUITE PENTRU CEI CARE AU VRUT SĂ AJUNGĂ CU TRENUL LA ÎNMORMÂNTARE!

Toţi cei care au venit cu trenul la Curtea de Argeş au primit bilete gratuite. Trenul mortuar ajunge la ora 15:00. Se aud trompete, clopote, lovituri de tun. Cortegiul străbate strada Negru Vodă şi bulevardul Carol I, până la mănăstire unde, „sub minunatul baldachin de piatră, e un catafalc, înconjurat de flori. O dureroasă coincidenţă a voit ca, cu câteva zile înainte de a se stinge, Regele Carol, plimbându-se prin grădina castelului, să admire frăgezimea unor flori albe şi mauve, care, cu toată vremea rece, se păstrau vii şi parfumate. Din ordinul M.S. Regelui Ferdinand, ele împodobesc astăzi catafalcul”, scrie Historia.ro. 

La ora 16:30, în semn de DOLIU, toate TRENURILE DIN ŢARĂ AU OPRIT şi CFR-iştii au păstrat cinci munte de reculegere. Zece minute mai târziu, corpul regelui este depus în cripta, care se afla în partea dreaptă, lângă mormintele voievodului ctitor Neagoe Basarab şi al soţiei sale Despina.

 

Un ultim salut al artileriei a început cu tunurile – aduse special de la Bucureşti – care, în 1877, au tras prima salvă peste Dunăre, la Calafat…

SURSE: HISTORIA. RO, WIKIPEDIA.RO, ADEVARUL.RO
 

facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI
PREMIUM

Mai multe 

HOROSCOP

mai multe 

Berbec

Taur

Gemeni

Rac

Leu

Fecioara

Balanta

Scorpion

Sagetator

Capricorn

Varsator

Pesti