"Respira! Mi-a prins mănușa cu degetul ei micuț. Am pierdut-o peste câteva ore. Baylee abia împlinise un an”. Cea mai dramatică imagine din 1995 trăiește, trist, și astăzi

 
+6 click pentru
galerie

Pe 19 aprilie 1995, vrând să se răzbune pe guvernul american, Timothy McVeigh, un veteran al războiului din Golf, aruncă în aer clădirea federală ”Alfred D. Murrak” din Oklahoma City. Explozia este devastatoare: își pierd viața 168 de oameni, dintre care 20 de copii, alte 680 de suflete fiind rănite. Chris Fields, un pompier, încearcă s-o salveze pe micuța Baylee Almon, de numai un an. E fotografiat în timp ce o ține în brațe, plină de sânge. Poza devine imaginea atentatului, făcând înconjurul lumii. Cea mică decedează. De atunci, mama ei și pompierul se văd an de an...

Timothy McVeigh vrea să se răzbune pe guvernul american. Veteran al războului din Golf. omul este supărat mai ales pe FBI, pentru modul în care a gestionat ”Asediul de la Waco”. În primăvara lui 1993, autoritățile yankee încep cercetarea unei ferme în care se aflau membri ai sectei davidienilor, acuzați că încalcă regimul armelor. După o lună și jumătate de tergiversări, FBI decide să intre în forță. Incendiul provocat ucide 76 de oameni, printre care mulți copii. Finalmente, se va dovedi că sectanții puseseră foc, într-un act sinucigaș.

McVeigh închiriază o camionetă și, ajutat de Terry Nichols, o plasează, plină de explozibil, în parcarea clădirii. Dis de dimineață, peste două tone de azotat de amoniu, substanțe inflamabile și motorină sar în aer. O treime din clădire este distrusă. Sunt 168 de morți, dintre care 20 de copii, 680 de răniți și pagube de peste 652 de milioane de dolari. 

Căpitanul Chris Fields e de serviciu la unitate de pompieri e de servicu când primește alarma. Ajunge la locul dezastrului, totul arată ca după un bombardament. Clădirea avea grădiniță, unde se afla și Baylee Almon, care, cu numai o zi înainte, împlinise un anișor. Fusese lăsată în grija celor de la creșă. La 9.02 are loc explozia. La 9.20, Fields intră și ajunge la copii răniți. O ia în brațe pe Baylee. ”Respira! Mi-a prins mănușa cu degetul ei micuț”, avea să-și reamintească. Iese pe stradă, cu prințesa în brațe. Un fotograf amator trage cadrul incredibil. O duce spre ambulanță, dar îngerașul își pierde viața câteva ore mai târziu. Poza, realizată de către Charles Porter IV, angajat la o bancă, aspirant la lumea jurnalismuluiu, apare pe prima pagină a ziarelor din întreaga lume. Este simbolul atentatului, cucerește Premiul ”Pulitzer” în 1996.

La 22 de ani de atunci, o femeie plânge lângă un monument din ”Oklahoma City National Memorial and Museum”. E Aren Almon Kok, mama lui Baylee. ”Anii au trecut extrem de greu de atunci. Am văzut poza, am dorit să-l cunosc pe acel om, pe pompier. Mulți spun că timpul le șterge pe toate. Aiurea! 19 aprilie e cea mai grea dată! La 10 ani, la 15 ani, la 20 de ani de atunci a fost la fel de dificil”.

Din acel moment, Fields și mama fetiței au devenit prieteni apropiați. De fiecare dată când vorbește despre acele momente, căpitanul are lacrimi în ochi. ”Mă gândesc că am fost ultimul om care a ținut în brațe, viu, acel copil frumos”, spune, apoi nu mai poate continua...Trei ani după atentat a avut nevoie de consiliere psihologică. ”Nu puteam uita ochii aceia micuți”...

”Când vine primăvara, ne pregătim. Facem un tort, îl chemăm pe Chris la noi. O aniversăm pe Baylee ca și cum nimic nu s-ar fi petrecut, deși știm că nu e așa. Practic, poza aceea, imaginea aceea, trăiește an de an”...

McVeigh a fost executat, prin injecție letală, pe 11 iunie 2001, într-o închisoare din Indiana. Conform unui amendament introdus de președintele Bill Clinton în 1997, veteranii condamnați pentru astfel de crime nu au voie să odihnească în faimoasele cimitire militare, așa că Timothy a fost incinerat. Terry Nichols ispășește, și acum, 161 de pedepse pe viață...

Credit foto: Charles Porter IV

facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI
PREMIUM

Mai multe