Antena Căutare

O „gumă de mestecat” de acum 6.000 de ani păstrează ADN-ul fetei care a mestecat-o

Această rășină de mesteacăn a permis cercetătorilr să identifice bacteriile orale și ce a mâncat fata înainte de a o mesteca guma.

O „gumă de mestecat” de acum 6.000 de ani păstrează ADN-ul fetei care a mestecat-o
Lola, fata care a nestecat guma de mestecat de acym 6.000 de ani | elpais.com/

Un fel de gumă folosită în urmă cu aproape 6.000 de ani, păstrează încă amprenta dinților celei care a mestecat-o. De acolo, un grup de cercetători a reușit să obțină ADN-ul uman, dar și cel al bacteriilor pe care le avea în gură. Mai mult, au reușit să identifice un virus pe care îl transporta și chiar ceea ce mâncase înainte de a mesteca această gumă de mestecat străveche. Fata (pentru că și-au putut determina sexul datorită geneticii) era brunetă cu păr și piele și ochi ușori închiși la culoare. Cercetătorii o numesc Lola.

Ideea obținerii ADN-ului antic era aproape imposibilă până de curând și, cu atât mai puțin, dacă nu era din oase sau dinți din cauza deteriorării materialului organic odată cu trecerea timpului. Însă avansarea tehnicilor de citire și secvențiere, permite oamenilor de știință să localizeze, cum ar fi criminalisticile actuale, informațiile genetice umane înregistrate în lucruri sau obiecte care au fost în contact intim cu cineva. Și ce este mai intim decât să bagi un obiect în gură și să-l mesteci?

O „gumă de mestecat” de acum 6.000 de ani păstrează ADN-ul fetei care a mestecat-o

Lola, fata care a nestecat guma de mestecat de acym 6.000 de ani

elpais.com/

Recreația artistică a lui Lola, așa cum au numit-o pe fata care a mestecat gumă. Caracteristicile sale, sau fenotip, au fost deduse din secvențierea genomului său.

O piatră ciudată a fost găsită pe situl arheologic al Syltholm, din sudul Danemarcei. Înmormântați sub un strat de noroi care a ajutat la păstrarea ei, arheologii au identificat o grămadă de gudron sau gudron de mesteacăn cu o vechime între 5.858 și 5.660 de ani. Deja în paleolitic, oamenii antici au folosit această rășină obținută din arderea scoarței acestui copac. Datorită prezenței gumei în îmbinările sculelor, această rășină trebuie să fie folosite ca adeziv. Pentru a putea fi flosită, rășina mestecată pentru a o înmuia.

Analiza acestei gume antice a permis obținerea multor informații genetice. "Pasta de mesteacăn a fost utilizată mai ales la fabricarea uneltelor de piatră, dar ar putea fi folosite și pentru ameliorarea durerilor de dinți, deoarece are proprietăți antiseptice și antibacteriene", spune profesorul și coautorul Universității din Copenhaga. Studiu, Hannes Schroeder .

Citește și: Un student pune capăt unui mister din fizică. Știința nu a reușit să-l rezolve într-un secol

Sursa: elpais.com

Preşedintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi avertizează cu privire la orice veleitate de ”controlare” a Libiei în urma un... Camera Reprezentanţilor a adoptat un pachet de cheltuieli de 1.400 de miliarde de dolari pentru a evita blocarea activit...

Puteți urmări știrile Antena 1 și pe Google News. 📰

Video recomandate
BeautiFood | Sezonul 3 - Episodul 3: Steak de vită cu sos de parmezan cu trufe
BeautiFood | Sezonul 3 - Episodul 3: Steak de vită cu sos de parmezan cu trufe Marti, 16.04.2024, 10:00
Ai filme bune în AntenaPLAY Vezi acum
Citește și
Ultimele știri
x