CRISTINA STAMATE s-a stins în această dimineaţă, în jurul orei 7.00 la Spitalul FLOREASCA, unde fusese internată exact în ziua în care a murit STELA POPESCU, pe 23 noiembrie 2017. Avea 71 de ani...
Frumoasa, talentata si explozivă, actriţa care fascina, bucura şi încânta la fiecare spectacol al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase" şi nu numai, s-a născut pe 8 februarie 1946 la Bucureşti.
A jucat în sute de spectacole cu mii de reprezentaţii, atât la Sala SAVOY, cât şi la Teatrul de Vară HERĂSTRĂU. Fără a uita de spectacolele de la Teatrul de Estradă din Bucureşti. Amintim doar: "Vivat Revista", "Hohote în Herăstrău", "Comedie pe Titanic", "Revista Revistelor", "Vara nu-i ca iarna", "Arca lui Nae şi Vasile", "Bufonii regelui", "Dai un ban, dar face", "Idolii femeilor", "Nimic despre papagali", "Poftă bună lui Tănase", "Te aştept diseară pe Lipscani", "Ura... şi la gară" , "O seara la revista", "Scandal in paradis"...
A scris şi lansat în 2009 cartea „Femeia Hopa-Mitică. Poveşti din lumea care mă-nconjoară”, cu motto-ul „Hopa Mitică cade-n cap şi se ridică/ Nu se sparge, nu se strică".
Stela Popescu şi Cristina Stamate au jucat, împreună, atât pe scena teatrului românesc, cât şi pe scena vieţii. Foarte iubite de public şi de colegii de breaslă, cele două au avut o legătură foarte strânsă. Marea actriţă Stela Popescu i-a scris acesteia câteva rânduri, cu o încărcătură emoţională incredibilă.
"(STELA POPESCU- extras din Prefata cărţii `Femeia Hopa- Mitică`, autor CRISTINA STAMATE)
"TE IUBESC, CRISTINA! Când citeşti aceste pagini, e greu să mai poţi adăuga şi tu un gram de umor. Dar, chiar dacă nu pot să vă încânt prin cuvinte de laudă spirituale, pe care le merită, sunt fericită că, încă odată, Cristina nu m-a dezamăgit. Când o vezi pe scenă este sclipitoare, când îţi oferă o reţetă te acoperă de scântei amuzante, dincolo de biata mâncărică. Dar să şi scrie cu atât talent şi umor despre ceea ce ne înconjoară, parcă nu-ţi vine a crede. Ei, uite că, încă odată, Cristina ne uimeşte. Şi câtă nevoie avem de ea! Dumnezeu a creat-o într-o zi de duminică, încărcând-o de haruri şi pentru aceasta ar trebui să fie cel mai fericit om din lume. Dar n-o să vă vină să credeţi că nici măcar nu îndrăzneşte să se mândrească cu ele, şi stă undeva departe, discretă, bucuroasă doar atunci când citeşte pe buzele dumneavoastră un zâmbet.
Tumultoasă, mereu în vervă, debordând de vitalitate, de umor, dar şi de autoironie, Cristina Stamate deschide cu această carte o fereastră spre lumea din stradă, o lume pestriţă, gălăgioasă, colorată, autentică. Eseurile adunate în aceste pagini sunt frânturi din viaţă, din viaţa sa de artist dedicată Teatrului de Revistă `Constantin Tănase` şi surprinse, ca şi pe scenă, în cheie tragicomică.
Are vocaţia iubirii faţă de tot ce este frumos pe lume, iar pentru ceea ce se numeşte mizeria omenească, are o privire ironică, dar întelegătoare. Are vocaţia prieteniei, gata oricând să-ţi fie aproape, fără să aştepte nici o recompensă. Te iubesc, Cristina şi aş vrea să am bucuria de a-ţi citi gândurile aşternute pe hârtie mereu...mereu".
