Podgoriile din Vrancea sunt împânzite în această perioadă de culegători. De o lună se tot măsoară nivelul de zahăr şi aciditate din fructe. Iar când totul corespunde reţetei, se dă startul.
Trecuţi prin câteva mâini, strugurii părăsesc apoi ciorchinele şi pleacă mai departe, la presă, în drumul lor, spre must.
Zeama şi pieliţa colorată aterizează în cazane uriaşe din inox, unde vor fermenta, atent studiate şi controlate, vreme de trei săptămâni, de un vinolog.Tone de struguri sunt adunate zilnic de pe butuci şi trimise la cramă.
Instrucţiunile sunt simple, ne uităm după tot ce vine din vie şi nu ne place să ajungă în vin. Frunze, struguri stafidiţi.
După distilare şi filtrare, rose-ul e gata de consum. Cu cât mai proaspăt, cu atât mai fructat. Cel roşu în schimb, se odihneşte în butoaie din lemn de stejar cu anii. Când ajungem în camera de maturare, ştim că vinul cel bun.e aproape desăvârşit.
Din fericire, piaţa vinului din România a evoluat în ultimii ani iar românii încep să fie mai pretenţioşi atunci când îl consumă.
Dincolo de aspectele tehnice, mai e ceva ce face vinul bun. Emoţia, locul şi compania în care îl bei.
Festival cu produse bio în orașul Odorheiu Secuiesc... Cum se prepară o delicioasă Tartă de orez cu lapte. Un desert foarte popular în bucătăriile germane!...
