Iosif nu are amintiri, are coșmaruri. Și-a petrecut copilăria în lagărele din Austria și Polonia. A văzut lucruri greu de închipuit. Foamea, disperarea, frică îi poate împinge pe oameni să facă lucruri cumplite. A privit cum cadavrul unui copil a fost sfâșiat și mâncat, bucată cu bucată.
Iosif Lewcowicz s-a născut în Polonia, acum 93 de ani. Primul lui „job” a fost să dezgroape oasele celor înmormântați creștinește într-un cimitir, pentru a face loc barăcilor lagărului de concentrare în care fusese închis și să le arunce. Avea 14 ani.
A fost începutul unui coșmar din care nu s-a putut trezi timp de trei ani. Naziștii i-au omorât toată familia, 150 de oameni.
În trei ani, a fost martorul unor scene de nedescris. A văzut cum gardienii se amuzau obligând prizonierii să se arunce în gol de pe stânci. Cel mai șocant, a văzut cum oamenii se pot transforma în animale.
Greu de citit, nu? Bătrânul de 93 de ani nu vrea să șocheze. Și-a dat seama că povestea lui, și a celor care au fost în situația lui, trebuie spusă. Oamenii nu trebuie să uite niciodată ce s-a întâmplat la mâna naziștilor.
După ce a ieșit nu și-a irosit libertatea. Iosif și-a dat seama că trebuie să își dedice viața găsirii celor care au fost torționarii unui regim odios, lașilor care, după moartea lui Hitler, s-au ascuns prin toate colțurile lumii.
A început să se antreneze. Apoi, a plecat la vânătoare. Sute de ofițeri SS capturați au fost interogați. Așa a reușit să afle informații cruciale.
Cea mai impresionantă „captură” a sa a fost Amon Göth, un ofițer austriac, comandantul lagărului Plaszow, din Polonia. Acesta a fost judecat și condamnat la moarte pentru crime împotriva umanității.
Înainte de execuție, Iosif i-a făcut o vizită în celulă.
Cu toate astea, Iosif este optimist când se gândește la viitor.