Antena Căutare

Umbla prin oraș cu cerbi auriți la trăsură. ”A zis să nu se mai bea tutun în sala de judecată”. A fost decapitat

Nicolae Mavrogeni, domn fanariot, a păstorit Țara Românească vreme de patru ani, din 1786, până în 1790. S-a remarcat prin faptul că a poleit cu aur coarnele cerbilor de la trăsură, a ridicat biserica ce-i poartă numele, a construit un sistem de canalizare modern și a cerut ”a nu se mai bea tutun” în sala de judecată. Turcii l-au decapitat

Nicolae Mavrogeni, domn fanariot, a păstorit Țara Românească vreme de patru ani, din 1786, până în 1790. S-a remarcat prin faptul că a poleit cu aur coarnele cerbilor de la trăsură, a ridicat biserica ce-i poartă numele, a construit un sistem de canalizare modern și a cerut ”a nu se mai bea tutun” în sala de judecată. Turcii l-au decapitat

Domnia lui Nicolae Mavrogheni în Țara Românească a purces la drum într-un 6 aprilie 1786. Era născut în Paros, în Imperiul Otoman și a fost urcat pe tron cu ajutorul lui Gazi Hasan-pașa, comandantul flotei turcești, al cărei dragoman era. Numirea acestui ”galiongiu” (poreclit astfel pentru că sosise de pe un galion, o corabie mare, galeră), n-a fost primită bine de nimeni în București: nici de boieri, nici de norod. Imediat au apărut pamflete, chiar și piese de teatru, ce-l ironizau.

Umbla prin oraș cu cerbi auriți la trăsură. ”A zis să nu se mai bea tutun în sala de judecată”. A fost decapitat

Unii l-au botezat ”Caligula”, pentru excentricitățile sale. Per total, însă, Mavrogheni nu a fost un domnitor rău

Dar gagiu n-a fost, totalmente, băiat rău, în afara câtorva excentricități prin care s-a remarcat. La 1787, un an de la suirea pe tron, dădu poruncă spre a se polei, în aur, coarnele cerbilor de la trăsură. Așa ieșea la plimbare, prin oraș. ”Când bătea soarele direct spre ei, nu te puteai uita”, scriu cronicarii. ”După prânz, răsturnat într-o caleașcă poleită, trasă de patru cerbi cu coarnele de aur, ieșea la plimbare, înconjurat de ciohodari cu fuste albe și ișlice rotunde din cap de samur îân cap, de arnăuți și de soitari cu căciuli lungi de postav pestriț, împodobit cu coadăde vulpe și clopoței, care jucau chiocecurile pe lângă trăsura domnească, se strâmbau la trecători și insultau femeile cu vorbe nerușinate”, semnala Ion Ghica.

Pentru că era o debandadă de nedescris, a cerut întărirea pazei de noapte a orașului, astfel încât ”om sau muiere” să nu mai poată ”ieși din București noaptea fără de nicio oprire”. A interzis ca trăsurile să treacă în goana mare pe străzile lăturalnice. Se deghiza în ”haine popești”, uneori punea și potcap călugăresc, și mergea prin târguri, pentru a-i prinde în fapt pe cei ce furau: fie bandiți, fie negustori. Apoi îi spânzura ”încălțați - îmbrăcați”. Trecea și pe la biserici, pentru a supraveghea mersul slujbelor. ”Vai preotului care nu ar fi fost în biserică în ziua când l-ar fi hărăzit mânia lui Dumnezeu cu o vizită de-la lui Mavrogheni. Iar când te chema la Palat, te puteai spovedi și griji în toată voia, căci numai de întors - ori zdravăn, ori viu - nu erai sigur. Cât dura audiența, ce de-acasă te jeleau ca pe un mort”, scrie și Gion.

Deși era ceva arhaic, a poruncit a se construi un sistem de canalizare nou, cu conducte, în tot orașul. A ridicat o tipografie, unde aveau să se zămislească lucrări emblematice, a ridicat un faimos ”foișor domnesc”, la capul Podului Mogoșoaiei, la locul numit ”la izvoare”, unul dintre locurile preferate pentru promenadă, a redus taxele și a poruncit, pe 23 iunie 1787, ca în timpul judecăților ”să nu se mai bea tutun și să nu se mai facă râsuri și glume”.

Umbla prin oraș cu cerbi auriți la trăsură. ”A zis să nu se mai bea tutun în sala de judecată”. A fost decapitat

Biserica Mavrogheni, ctitoria sa. Va fi reparată pe timpul lui Alexandru Moruzzi (1793-1796). Va suefri daune mari la cutremurele din 1838, 1890, 1902 și 1940, dar și la bombardamentele din aprilie 1944. Va fi repictată între 1971 - 1973

Tot în 1787, dar pe 23 aprilie, a terminat Biserica Mavrogheni, alături de Doamna sa, Maria, în semn de mulțumire pentru că a lor fiică a scăpat de o boală incurabilă, locul în care avea să-și afle odihnă veșnică Ion Heliade Rădulescu, unul dintre cei mai de seamă oameni ai culturii noastre. A ridicat și o oaste - este primul domnitor fanariot care a făcut acest lucru: ceva organizat, cu 10.350 de oameni, împărțiți în 110 steaguri. Vrea să-i ajute pe otomani în războiul turco-austriac (1787- 1792), așa că depozitează o cantitate uriașă de muniție în Hanul Sfântul Ioan Grecesc, spre disperarea orășenilor.

În octombrie 1789, prințul Iosef de Saxa Coburg intră în București, în fruntea oștirilor austriece, după ce îi bătuse pe turci la Martinești, pe apa Râmnicului, așa că Vodă Mavrogheni trebuie să-și cam facă bagajele. Pleacă spre Bulgaria de azi, dar e prins pe 30 septembrie 1790 și, din ordinul lui Hassan Pașa e spânzurat și, apoi, decapitat, pentru insubordonare față de Imperiul Otoman. Afectată de incendii, războaie ori cutremure, cu arhitectura inițială modificată, Biserica Mavrogheni, ctitoria sa, dăinuie și azi, în centrul Bucureștilor, la doi pași de Muzeul Țăranului Român.

Ce trebuie să faci ca să atragi banii în viața ta! Trucul cu sare sau orez dă roade imediat... Papa Francisc în România. Linie subterană în timp record, la Șumuleu Ciuc...

Puteți urmări știrile Antena 1 și pe Google News. 📰

Video recomandate
BeautiFood | Sezonul 3 - Episodul 3: Steak de vită cu sos de parmezan cu trufe
BeautiFood | Sezonul 3 - Episodul 3: Steak de vită cu sos de parmezan cu trufe Marti, 16.04.2024, 10:00
Ai filme bune în AntenaPLAY Vezi acum
Citește și
Ultimele știri
x