Februarie 2007, Parlament. Membrii comisiei de ancheta anunta rezultatele. In Romania, nu au existat inchisori secrete, detinuti, vreo implicare a institutiilor in programul CIA impotriva terorismului. Doar cateva zboruri suspecte. Toate acestea sunt puse acum la indoiala.
“Ce este foarte serios sunt doar concluziile, care sunt categorice ca nu a existat niciun program, niciun centru de detentie, niciun zbor care sa fi transferat detinuti”, spune Diana Hatneanu, directorul organizatiei APADOR-CH.
Singurele elemente solide din raport sunt cele cinci avioane din Statele Unite care au aterizat pe aeroporturile romanesti si asta doar pentru realimentari. Dupa cum am demonstrat anterior, aceste avioane au imbarcat sau debarcat persoane in Romania fara a exista controale, nici macar la nivelul Politiei de Frontiera. Documentele prezentate indica si escale efectuate in acest scop, dar si falsificarea deliberata a planurilor de zbor. Membrii comisiei nu au cercetat aceste lucruri.
“Daca esti atat de sigur ca nu au fost implicate in programul CIA, macar explica-ne ce au cautat avioane, acuzate de zboruri in programul CIA, in Romania. Or, cand am intrebat la Comisia de ancheta care a fost scopul zborurilor, ca in raport nu scrie nicaieri asa ceva, ni s-a spus ca nu face parte din mandatul Comisiei”, mai precizeaza Diana Hatneanu.
Norica Nicolai a prezidat acea comisie. La cinci ani dupa publicarea raportului de ancheta, recunoaste slabiciunile acestei investigatii oficiale. “Noi am facut analiza si am cerut documente oficiale. Nu putem audia. Astea sunt limitele anchetei parlamentare, nu ne-am substituit anchetei judiciare. Noi nu putem audia, Parlamentul n-are dreptul sa ia interogatorii, n-are dreptul sa faca perchezitii, foarte multe lucruri nu are dreptul sa faca”, declara Norica Nicolai, presedintele comisiei parlamentare de ancheta.
Raportul public se intinde pe cateva pagini, iar concluziile se bazeaza pe numeroase anexe secrete. Documentele stranse de membrii comisiei de la diferite institutii implicate in ancheta. Ele ar putea explica concluziile categorice ale comisiei. La final, se recomanda declasificarea lor. Iar acest lucru nu s-a intamplat. Mai grav, acum aflam ca au disparut.
“Pur si simplu, nu se mai gasesc acele anexe clasificate, sau cel putin asa ni se spune noua, ca nu mai exista pe nicaieri aceste anexe clasificate, astfel ca ne-am trezit in situatia de a nu putea cere declasificarea lor in instanta”, mentioneaza directorul APADOR-CH.
“Mie, in Romania, nu mi se mai pare nimic ciudat, ca dispar tot felul de dosare, ca dispar tot felul de documente, cand se clasifica pentru 50 de ani pentru diferite situatii, n-am sentimentul ca este ceva ciudat. Ar fi trebuit sa fie un scandal daca acest lucru nu se intampla frecvent”, mai precizeaza Norica Nicolai.
In aceste conditii, nu vom afla prea curand pe ce documente si informatii s-au bazat parlamentarii romani cand au adoptat aceste concluzii. Este unul dintre motivele pentru care Romaniei i se cere o noua ancheta. Si nu de oriunde, ci de la Parlamentul European.
Plenul legislativului comunitar a adoptat recent aceasta solicitare sustinuta de cele mai puternice organizatii internationale care activeaza in domeniul drepturilor omului.
“Evident ca nu este o solutie pentru Romania sa continue sa nege si sa tot nege. Vedem violari ale drepturile omului in tari cu un regim dictatorial, represiv, si vedem ca ei spun mereu: "Nu am facut asa ceva". Dar Romania este in Europa, Romania se afla in situata in zona cu cea mai avansata cultura a drepturilor omului din intreaga lume”, spune Julia Hall, reprezentanta Amnesty International.
Cum reactioneaza autoritatile romane, magistratii? Au adoptat tactica strutului asteptand, probabil, prescrierea si un motiv intemeiat de a nu efectua o ancheta penala, ca in alte tari.
