Live acumChefi la Cutite
Prime Time 20:30Chefi la Cutite

Robert s-a dus la îngeri cu inima frântă! Scrisoarea răvășitoare de adio lăsată de tânăr: „Nu știu ce mă așteaptă dincolo. Adio”

Un suflet prea frumos, prea sensibil, pentru lumea în care trăim. Înainte de a-și lua viața, Robert și-a așternut toate gândurile într-o scrisoare răvășitoare. Citiți, învățați și plângeți! Asemenea tragedii se pot evita!

Robert s-a dus la îngeri cu inima frântă! Scrisoarea răvășitoare de adio lăsată de tânăr: „Nu știu ce mă așteaptă dincolo. Adio”

Și-a cerut iertare, a dat sfaturi, și-a lăsat moștenire telefonul, calculatorul și hainele. Scrisoarea de adio lăsată de Robert, un tânăr de 24 de ani care s-a lăsat învins de problemele în dragoste, a fost publicată, cu acordul familiei sale.

Ultimele gânduri ale sale sunt o dovadă clară a unui suflet nobil, o inimă plină de iubire pentru prieteni și familie și tragedia unei morți ce putea și trebuia să fie evitată.

Copleşitoarea scrisoare a lui Robert Cepăreanu a fost scrisă pe bucăţi, cel mai probabil în decursul mai multor zile, potrivit Ziarul de Iași.

În prima parte, îşi cere iertare iubitei. În pragul sinuciderii, Robert este chinuit de dorul fetei, pe care nu o mai văzuse de două săptămâni. Regretă enorm că nu a mai zărit-o în ultimele zile. O cunoscuse în urmă cu jumătate de an şi au stat periodic împreună.

Redăm, mai jos, câteva pasaje emoționante din biletul de adio al lui Robert:

„Dacă citiţi asta, înseamnă că am reuşit”

„Dacă citiţi asta, înseamnă că am reuşit (n.r. - să se spânzure). Îmi pare rău că s-a ajuns la asta. Aş fi putut trece peste lipsa jobului, banilor şi orice altceva, dar nu şi pentru despărţirea de N. Abia după ce am pierdut-o am realizat că o iubesc. Am pierdut-o din cauza prostiei şi idioţeniei mele. Nu am putut suporta gândul că nu mai e cu mine şi că ar putea fi cu altcineva.

Îmi pare rău dacă te-am speriat când mă enervam la jocuri, şi înjuram, şi loveam tastatura, dar (n.r. - înjurăturile) nu îţi erau adresate ţie, şi nu aş fi îndrăznit vreodată să te lovesc, deşi ai crezut că sunt în stare”, scrie tânărul în prima parte a scrisorii de adio.

„Mulţumesc pentru copilărie”

În a doua parte a scrisorii, el îşi cere iertare părinţilor, iar pe unii din familia sa îi trage uşor de urechi, oferindu-le sfaturi de viaţă.

„Îmi pare rău, şi îmi cer scuze mamei şi tatei pentru că am făcut asta, dar a fost alegerea mea. Aveţi grijă de R. şi R. (n.r. - fraţii tânărului) în continuare, cu bune şi rele. Şi invers, ei de voi.

Poate vă împăcaţi şi cu cei din deal mai bine cu ocazia asta (n.r. - cu rudele familiei). Mi-am expirmat sentimentele mele în felul meu, dacă v-a deranjat că vorbeam mai porcos, îmi pare rău, pe unii oameni îi deranja, dar m-am obişnuit. R., ai grijă cu şcoala şi nu te mai supăra aşa uşor din orice, cum am făcut eu.

Şi nu mai fi aşa al dracului, mai ascultă, că nu îţi zice nimeni de rău. Iar tu R. nu mai fi aşa de zgârcit, că nu ajungi nicăieri. (...)

Să vă menţineţi sănătoşi. Şi, V., nu mai fi aşa schimbătoare, azi prieten, mâine duşman, iar dacă faci o faptă bună nu trebuie să îi reaminteşti acelei persoane de 5.000 de ori, că o se simtă prost.

Continuă să faci fapte bune fără partea schimbătoare, de aia nu vrea R. să treacă prea des pe acolo. Ai o parte bună în tine, foloseşte-o pe aceea. S. şi F., vă mulţumesc pentru ajutor şi suportul oferit până acum.

Scuze că v-am dezamăgit. Dar mai rămâne un mărţişor în familie, să aveţi grijă de cei mici, în special. Bunelu, te rog nu mai fi aşa de încăpăţânat, mai ascultă şi de ceilalţi că nu le ştii pe toate. Ascultă şi pe ei că nu ai nimic de pierdut, ci doar de câştigat. Îmi plăceau poveştile şi că aveai o memorie extraordinară. Poţi fi mai bun şi la vârsta ta. Sper să îmi asculţi sfatul, ai două fete care aşteaptă acel ceva de la tine, a scris Robert.

„Nu ştiu ce mă aşteaptă dincolo. Adio”

Nu ştiu ce altceva să mai las scris aici. Poate ajung să citească toţi cei menţionaţi aici, inclusiv N. Poate nu am fost cel mai bun fiu, frate, verişor, nepot, prieten, iubit, elev, angajat. Dar am încercat, cu bune şi rele, să mă îmbunătăţesc, mai greu sau mai uşor. Cu unele poate am reuşit, cu unele nu.

Dar consider că, odată ce am ajuns aici, că am eşuat la fiecare dintre ele, şi am dezamăgit nişte oameni la care ţineam. Dar gândiţi-vă şi la cum mă simţeam eu, şi că nu este uşor să treci peste ele. N. nu a fost ceva peste care să trec peste.

Dintre cele trei iubite, B. - trei ani, nu am fost afectat după despărţire, G. - cu care am fost trei săptămâni, nici la ea nu am avut resentimente şi nu am suferit, deoarece ea nu era ceea ce căutam.

Şi când în sfârşit am găsit ceea ce căutam, m-am comportat cum m-am comportat şi am pierdut-o. Şi aici îmi iau rămas bun. Nu ştiu ce mă aşteaptă dincolo. Adio, a mai scris Robert.

Recomandari