Live acumMangalita
Prime Time 20:00iUmor

Next Star

JOI | ora 20.00

Toți copiii de aseară

Antena 1, ora 20:00. Aseară, la televizor. Next Star. Amir, Brianna, Maria Răducanu și toată gașca-n păr. Subiectele zilei sunt altele, pe alea le veghem împreună. Dar ce s-a întâmplat aseară ne-a scos din starea de veghe. Am ațipit. Și ce bine a fost.

Amir Bălteanu, câștigătorul primei ediții Next Star a sezonului zece

playtech.ro

Voi, cei care ați privit, știți c-a fost somn dulce, ca de prunc. Am ațipit și am visat. Doamne, dar ce frumos am visat! Împreună. Visele unor copii din toată țara.

Copiii de aseară se trezesc la 5 dimineața și muncesc pân' la apus. Sunt hăruiți și puri ca omătul. Au zvâc, bunătate, atitudine. Ne-au făcut să fredonăm Guguștiucu' prin casă, de ni s-au jilăvit ochii de râs. Ori de plâns.

Dar ce bine că vedem. Alții nu văd. Alții cântă ca Dumnezeu. Și ating clapele pianului, iar fețele le palpează ca să le cunoască. „Lasă-ți mâna peste... ochii mei...” Parcă tot Loredana zicea. Hâtz, Johnule.

Puțin am stat în imponderabilitate, veseli asemeni lor, cu grijile lor haioase, alea de staruri-în-devenire. Emoție, neică, că-s copii, dar uite câtă stăpânire încape în guguloii ăștia de oameni. Poate învățăm ceva de la ei.

Ambiție. Replici de Sala Mare de la TNB. Haz, extaz. Fain a fost aseară. Hai să prelungim o țâră momentul, să dăm peste bord grija și panica. Nu vreți?

Copii-îngeri (sau „un pic mai josuți”)

Cătălina Solomac, 12 ani, Chișinău. „Un pic mai josuță”, cum singură a zis, „decât un model”, dar intimidant de frumoasă. Și de isteață.

Reporter: Prieten ai?

Cătălina: Am avut. Dar îmi place să depind de mine. Să arăt că eu pot.

Cătălina, care a cântat și partea lui Minaj, și a lui Jessie J, și pe a Arianei Grande, că deh, în ochii ei mari și albaștri și cuminți se bălăcesc 3 voci de îngeri... ocupați.

Dorian: Pfa! Când ai tu timp de toate astea? Te teleportezi de la germană la canto?

Cătălina: Nu. Fug.

Răspuns serios, franc. Ca de preadolescentă studioasă. C-așa e Cătă.

Ștefan: Dac-ai câștiga, ce ai face cu banii?

Cătălina: Aș construi un adăpost pentru animale.

Și-și duce la piept iepurele oranj, jucărioara ei, un pluș-amuletă.

„Mi-a plăcut că în spatele voinței de fier, Cătă are și ea îndoielile ei. Rămâne copil.” – Loredana

Copii care au succes

Blană Bombă. Băieți degajați. Pe 28 martie au concert la Sala Palatului, în deschidere la Iris. Axl Rose? „S-a îngrășat, dar cântă bine în continuare”, conchide solistul, Zoran, și nouă ne ajunge rânjetul până la urechi.

Compoziție proprie, heavy metal bine scris, bine jucat. Te uiți la ei, asculți, nu-ți vine să crezi că-s a cincea, a șasea sau a șaptea, c-au teme la fizică și sendviș la pachet.

„Printre stele zbor. Urc și cobor...” Plete, blugi, mișcări, vocalize, flirt discret, gâjâială. Răcnet. Camera pe concurenții care-și așteaptă rândul – au gurile deschise.

„Am avut senzația că văd o trupă de puști americani care repetă-n garaj. Sunt trupe rock care nu fac asta în concertele lor”, se exprimă Dorian.

L-au intimidat pe Negru, care și-a lepădat sacoul și s-a așezat între ei. Îl tachinează Bănică: „Acum e blană-lână-bombă, Negrule!”

„Cum salută trupele rock?”, îi întreabă Ștefan. Și-odată se iau de după gât, patru „copii din ziua de azi” și nicio tabletă. Își petrec zilele muncind la piese, la repetiții. Le cântă inima mai tare decât chitara, ori chitara bubuie.

Se isprăvește momentul, își ies din rol. Le joacă un bulgăre de lumină în căutături, și noi pricepem că, iată, timpurile nu s-au sfârșit, poezia lumii, fie ea și heavy, continuă. Cineva încă iubește rock-ul.

Copii și copii mai mari

Fabian e șeful văzut al trupei de street dance Extreme Magic, puștii ăia care au rupt scândura-n două și-n trei. „Sunt șef că sunt cel mai mare”, se fălește Fabian, aniversat chiar acolo, pe scena Next Star.

I-au cântat jurații „Mulți Ani Trăiască”, apoi l-au chemat din culise și pe Alex, coregraful lor, să zică 3 vorbe despre micuți.

„Alex, hai, dă-ți cu reveneală pe față!”, l-a încurajat sărbătoritul, așa, ca între băieți.

Dar n-a putut 3 vorbe. A intrat, s-a prezentat, l-a bușit plânsul. Au vorbit lacrimile mai clar. S-au strâns copiii ciorchine-n jurul lui.

Alex s-a născut într-un centru de plasament. Iubește copiii, iubește copiii în felul ăla în care numai un copil neiubit de nimeni poate iubi. „Nuuu! Nu-mi pot imagina Extreme Magic fără Alex”, săvârșește Fabian.

Dorian: Mă, sufletul mare îl simți...

Loredana: Și-a găsit o misiune prin acești copii. Rostul lui în viață e mult mai mare decât au crezut cei care l-au abandonat.

Copii simțitori

Dar de un copil care ascultă Dan Bittman de la 3-4 ani, de George Constantinescu ce spuneți? Și care cântă c-au înnebunit salcâmii, și care trăiește plin și mult, ca un omulete căruia nu-i e frică de el, și nu-i e rușine de tot ce-i poezie și teatru în portativ.

Loredana: Cine ți-a descoperit talentul?

George: Eu singur mi l-am descoperit.

Mingea-i ridicată la fileu. „Emisiunea asta e ca-n tenis”, vorba Loredanei.

Dorian: Cânți și la școală, cu colegii?

George: Când am timp, mai cânt cu ei în ora de muzică și-i ajut.

Și râsete.

Juriul: Și cu fetele?

George: Eee... La școală și oriunde, fetele îmi zic să nu fiu cuminte. Să transmit emoția în orice fel.

Și o sprânceană ridicată. Și un zâmbet intrigat, al nostru, de adulți. Și trei de „da” pentru George.

Brianna

Pentru Brianna, gărgără șugubeață, nu s-a găsit intertitlu; Brianna – „cu doi de n, nu-i așa, «Roledana»?” – e de nepus în frazele altora. Ale ei sunt, oricum, infinit mai bune. Dacă umorul ar gânguri, s-ar auzi glăsciorul Briannei.

Reporter: Păpuși câte ai?

Brianna: Nu știu să număr până la 100. (n.r. către cameraman) Mulțumesc că mă faci o filmare.

Pășește-n lumină, se înfige-n microfon.

„Bună ziua, Ștefan!”, l-a botezat ea, din scurt, pe Dorian Popa. Și după s-a răzgândit, firește: „Bună ziua, Dorian Popeye!”

„Sunt bine de cunoștință. Eu sunt Brianna. Eu sunt de la Oradea și sunt bine să vă cunosc. Eu sunt Brianna.”

Urmează un dialog-deliciu.

Ștefan: Acum o ia de la capăt...

Loredana: Da' tu știi de ce suntem noi aici?

Brianna: Eu știu. Am văzut că ați cântat.

Juriul: Ce am cântat?

Brianna: Știu ce spune Roledana (sic!) Groza. Spune „lelele”.

Ștefan: Dorian Popa ce cântă?

Brianna: Cântă „Hâtz, Johnule”.

Ștefan: Și io?

Brianna: Tu cânți „Hâtz, maică”.

Se plictisește de conversație, ochește regia și poruncește peltic: „O să vă cânt Guguștiucu'! Dă drumu' la Guguștiucu'!”

Isprăvește numărul cu „ia, toată lumea, mai sus mâinile!”, îi dă binețe gazdei: „Bună, Negru!”

Ștefan: De ce vrei o găină, Brianna?

Brianna: Ca să am ouă.

Ștefan: Și pisica face ouă?

Brianna: Nuuu!

Ștefan: Da' ce face pisica?

Brianna: Caca.

Hohote. Dor ne era, recunoaștem, de harfe cum doar ingenuitatea naște.

Copii-baladă

Cu acro-dance a venit Maria Răducanu. 10 ani și zici că n-are oase, se unduiește, se dă peste cap, e în șpagat, stă în mâini și rotește piciorul de sus, din coxal. Până la capăt, total, cum oamenii, teoretic, nu pot.

„Eu sunt sportiv, dar nu am mai văzut așa ceva, mi se pare imposibil. Nu înțeleg cum!”, exclamă Dorian.

Cercetând-o, te aștepți s-o podidească lacrimile. La interviu, în timpul dansului, poate și după, la jurizare. Nu se întâmplă. S-a zgâriat binișor la dreptul. Îi curge sânge. „Nici n-am observat”, se scuză ea, într-o încercare timidă de a nu-i fi filmate tălpile...

Bătătorite, cu monturi. „Oameni buni, alea sunt picioare pe care le faci după tone de muncă”, punctează Dorian.

Cu greu ies cuvintele din gurița mică, strânsă. Afișează expresia unui adult căruia i se decide soarta. Tremură. E o baladă de copil, Maria, e dureros de serioasă cu ea.

În 2016, la 7 ani, „când eram mai știrbă decât acum”, Maria a ieșit campioana României la acro-dance. „Dacă nu repet, n-o să-mi iasă nimica”, șoptește cea căreia i-a ieșit, deja, totul.

„Iubita mea, momentul tău poate fi făcut oriunde în lume. Oriunde!”, se bucură Ștefan, pe când publicul se înalță în ovații.

„Maria Răducanu a fost ca o iluzie. Și ca orice lucru frumos în viață, numărul ei s-a terminat repede.” – Loredana

Copii ca altădată

Diego din Bilbao, Spania, 9 ani. E mai greu acordeonul decât el. Instrumentul stă pe scaun, el lângă. „Sunt copii cărora le vin profesorii acasă, plocon, și nu vor să studieze”, întărește Loredana. Iar el, puștiul, a învățat lăutărie online, pe telefon. De la nea Sile, lăutar de tradiție.

Primul lui concurs, cel de-aseară, Next Star. A sfârtecat acordeonul, pe cei trei i-a ridicat în picioare. Diego își mișcă degetele și-n somn, e deja reflex.

La jurați se uită mirat, le soarbe cuvintele din gură. Mai presus de orice, Diego din Bilbao, căci așa i-a rămas alintul, e firesc.

Dorințele lui nu sunt mari. Sunt într-adevăr copilărești, sincere, vechi, ca din lumi apuse: „Dacă câștig premiul, vreau să-mi iau un acordeon.”

„Mi-a adus aminte de anii '90, de Șarpele Roșu. Cântam acolo cu Ștefan. Erau nopți de pomină. Ce timpuri...” – Loredana

Ștefan: Ca ce acordeonist mare vrei să ajungi tu?

Diego: Ca bunicul meu.

Copii care pot

Care pot să apese prima clapă, iar noi să zâmbim trist, în întuneric. Care o apasă pe a doua, și le pică lumina pe chip, și-atunci ne dăm seama că ei au ceva ce noi nu avem. Un cor de îngeri deasupra capului. Noi nu-i vedem, că doar ținem ochii deschiși.

El, Amir Bălteanu, 13 ani. Nevăzător. La pian.

„În momentul ăla, lacrimile mele au țâșnit. De-aici, din plex. Eu am simțit că vorbește cu noi. Că ne spune o poveste despre el, despre singurătatea lui, și cum a găsit în această singurătate fericirea”, a răsuflat Loredana, printre lacrimi, ultimele silabe.

Puștiul se uită la filme. Merge pe role. Stă și pe net.

El, Amir, un copil c-un dar lipsă, și cu alte mii în exces.

Loredana: Cum ai învățat muzică?

Amir: Mi-o imaginez. O simt și e excelentă. Prin muzică pot să fiu altcineva.

Amir, care ne-a amintit că suntem oameni – fragili și, de vrem, mustind a sentimente. I-a luat în brațe pe jurați, le-a atins conturul feței, i-a albit cu sărutări.

Parc-ar fi vrut să-i ia cu sine, să ne ia pe toți. În astă lume rece-văzătoare, un copil ca Amir propune un altfel de colac de salvare: iubirea.

De colacul ăsta ne-am agățat la Next Star, într-o bine-venită pauză de respirație. Pe Amir l-au trimis în semifinală. Ei, copiii.

Toți copiii de aseară.

Unde ne putem întâlni zi de zi :)

Site-ul emisiunii este http://a1.ro/next-star/ şi este updatat zilnic cu ştiri.

Canalul YouTube al emisiunii este aici >>  https://www.youtube.com/user/NextStarA1

Pagina de Facebook este aici >> https://www.facebook.com/Next.Star.Antena1 

Alatura-te abonatilor AntenaPlay: https://s.a1.ro/GMizvqZ

INSTALEAZA APLICATIILE ANTENAPLAY
Android / 
iOS / Smart TV - Afla daca televizorul tau e compatibil
Like pe  Facebook /  Follow pe Instagram / Subscribe pe YouTube 

Cele mai noi stiri
Lajumate.ro