Live acumObservator 06 Weekend
Prime Time 20:00Film: Eroi de sacrificiu

100 de ani de când românii au atârnat o opincă pe Parlamentul de la Budapesta, eliberându-le țara de comuniști

Pe 4 august 1919, Armata Regală Română ocupă Budapesta, distrugând Republica Sovietică Ungară, proclamată de comuniștii lui Bela Kun, susținuți de la Moscova. Este momentul în care o opincă apare deasupra importantei clădiri, în semn de răzbunare simbolică pentru ocuparea Bucureștiului, în 1916, dar și ca semn al victoriei depline în Transilvania. Românii amânau, astfel, instaurarea bolșevismului în țara vecină până după al Doilea Război Mondial

Pe 4 august 1919, Armata Regală Română ocupă Budapesta, distrugând Republica Sovietică Ungară, proclamată de comuniștii lui Bela Kun, susținuți de la Moscova. Este momentul în care o opincă apare deasupra importantei clădiri, în semn de răzbunare simbolică pentru ocuparea Bucureștiului, în 1916, dar și ca semn al victoriei depline în Transilvania. Românii amânau, astfel, instaurarea bolșevismului în țara vecină până după al Doilea Război Mondial

Încheierea operațiunilor militare ale Primului Război Mondial, în noiembrie 1918, a găsit România într-o situație delicată. Basarabia, Bucovina și Transilvania aveau să se unească, în acel an, cu Regatul, dar acest lucru atrăgea ostilitatea Rusiei Sovietice, care ar fi vrut să declanșeze o nouă dispută, însă s-a oprit, din cauza conflictelor interne cu Armata Albă, rămasă fidelă Familiei Imperiale Ruse. Totul s-a limitat la mici acțiuni de sabotaj ori la ”revolte” controlate de către agenți bolșevici.

Trupele române defilează prin Budapesta cucerită

Peste graniță, în schimb, comuniștii reușesc să proclame Republica Sovietică Ungară. Înainte de 3 noiembrie 1918, când se declară independența față de Austria, Bela Kun, un politician maghiar comunist de origine evreiască, sprijinit de Moscova, începuse să tragă sforile pentru instaurarea ”ciumei roșii”, fondând o rețea de colaboraționiști fanatici. În primăvara lui 1919, Bela Kun decide să atace atât Cehoslovacia, cât și România, pentru a recupera ceea ce spune el a fi ”teritoriile pierdute”. Cehii suferă o serie de înfrângeri, însă Armata Regală Română a respins ofensiva maghiară, trecând la contraatac.

Ungurii, cu steag alb, se predau unităților române

E martie 1919. Autoritățile de la București simt că există un pericol uriaș în a avea doi vecini cu pretenții teritoriale exprimate puternic, concis, care pot folosi, oricând, forța armată. La Conferința de Pace de la Paris cerem permisiunea de a înlătura regimul lui Bela Kun, dar nu o primim. Cu toate acestea, acțiunile armatei maghiare obligă practic trupele noastre să intervină. Eliberăm, rapid, orașele Carei, Oradea și Salonta și ajungem la linia de demarcație stabilită de Marile Puteri la 19 martie 1919. Armata maghiară atacă, însă, și respinge trupele române până la Oradea.

”Regele îmi spune că de 10 mai steagul românesc va fâlfâi deasupra clădirii Parlamentului din Budapesta, acesta fiind singurul mijloc de a-i învăța minte pe unguri” (Nicolae Iorga, ”Memorii”, 1918 - 1920, volumul II)

Se trece Tisa, se dau lupte grele timp de o săptămână. Pe 4 august, trupele noastre ocupă Budapesta. Primele unități care intră în capitala vecină sunt cele conduse de generalul Rusescu. Controlează tot cu doar 400 de oameni, până când i se alătură și generalul Mărdărescu. Urmează o defilare pe bulevardul ”Andrassy”. Palatul Parlamentului din Budapesta este pus sub paza unui pluton de vânători, șeful gărzii de la intrarea principală fiind sergentul Iordan, din Craiova. Românii nu dăduseră, încă, steagul Ungariei jos, de pe clădire, după ocupare. Iordan e nemulțumit. Vrea să răzbune, simbolic, ocupoarea Bucureștiului în 1916, vrea să arate cine comandă acolo. Urcă pe impozantul imobil și atârnă o opincă românească!!! Trupele românești, hrănesc, apoi, populația înfometată.

Trupele noastre dau de mâncare populației înfometate din Budapesta

Bela Kun fuge în URSS. Regimul cade, bolșevismul este înlăturat. Pe 14 noiembrie 1919 începe retragerea Armatei Regale Române din Ungaria. Două zile mai târziu, în Budapesta intră amiralul Mikloș Horthy, cel care instaurează un regim conservator, ce avea să degenereze într-unul reacționar, apoi, finalmente, într-unul fascist...