105 ani de la nașterea Mariei Tănase. “Pasărea măiastră“ a iubit cântecul la fel cum a iubit și viața. A plecat lăsând în scris cele mai aprige dorințe și în urmă iubirile care au marcat-o

 
+7 click pentru
galerie

Maria Tănase, supranumită de către istoricul Nicolae Iorga „pasărea măiastră” a muzicii populare româneşti, una dintre personalităţile care au dus peste hotare cultura românească, ba mai mult, chiar peste ocean, a fost adorată de români, iubită de bărbaţi celebri, dar şi suspectată de spionaj şi hărţuită de Securitate.

Maria Tănase s-a născut la data de 25 septembrie 1913 în mahalaua Cărămidarilor din Bucureșți, fiind al treilea copil al Anei Munteanu, originară din comuna Cârța, județul Sibiu (Țara Făgărașului) și al florarului Ion Coandă Tănase, din satul Mierea-Birnici, jud. Dolj (azi Mierea, com. Crușeț, jud. Gorj), de pe valea Amaradiei. A avut o soră și un frate: Aurica și François.

În mai 1934 , cea care avea să devină „Edith Piaf a României”, se angajează la Teatrul „Cărăbuș” iar pe 2 iunie debutează în revista Cărăbuș-Express. Tot în acest an imprimă prima sa piesă, romanța "Mansarda" la casa de discuri „Lifa Record”. De aici a fost un drum scurt până a devenit prima divă adevărată a României şi un fenomen unic în muzică românească. Din cartierul sărac bucureştean Cărămidari a ajuns până în reflectoarele scenelor din Paris sau New York.

A cântat cu pasiune, a trăit cu pasiune, dar mai ales, a iubit cu pasiune. Însuflețea cu glasul ei mii de oameni și lăsa îndurerați barbații care ajungeau în preajma ei. Toți cei care ajungeau lângă Maria Tănase, sfârșeau prin a se îndrăgosti de frumusețea ei clasică, atitudinea demnă inegalabilă și privirea care de cele mai multe ori intimida.

               Maria Tănase pe scenă

S-a spus despre ea că era o femeie care nu-şi refuza nimic, nici măcar capriciile amoroase de o noapte care îi aduseseră, în apogeul carierei, o faimă controversată. Nu se jena să ceară atunci când inima poftea şi nu îi păsa de gura lumii. Risipea sentimente, tot  aşa cum cheltuia, peste noapte, pe capricii, averile strânse din cântat.

Cântecele de dragoste și dor continuă și astăzi să cucerească. Inspirația e simplă, a venit din viața amoroasă intensă, asemănătoare cu a unui scenariu de film, și asta pentru că a iubit și a suferit din dragoste cu același patos cu care cânta.

           Maria Tănase, "Ciuleandra" 

S-a îndrăgostit pentru prima dată la 15 ani şi a cunoscut, odată cu prima relaţie, şi nefericirea. Au fost protagonişți ai agitatei vieţi sentimentale jurnalistul şi spionul Maurice Negre, regizorul Sandu Eliade, diplomatul Mircea Cruţescu, sculptorul Gheorghe Anghel. Se spune că unii au meritat-o, alţii nu. Destinul i-a fost marcat de două mari iubiri: sculptorul Constantin Brâncuşi şi soţul Clery Sachelarie. Pe primul l-a plâns cu lacrimi grele, când a murit, celui de-al doilea i-a mărturisit dragostea, aflată pe patul de moarte.

“Când te ascult cum le zici, Marie, aş fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru câte o Pasăre Măiastră!”

Relația cu năbădăi dintre Constantin Brâncuși şi Maria a fost descrisă de Petre Pandrea în „Brâncuşi - Amintiri şi exegeze”: „Brâncuşi a cunoscut-o intim pe Maria Tănase. S-au întâlnit pe linia folclorului muzical, a inteligenţei şi a mondenităţi. S-au văzut prima dată la Paris. Era fatal ca să se întâlnească la o expoziţie din 1938, pe care o serveau sub diriguirea lui Dimitrie Gusti, să se împrietenească fulgerător, să se iubească, să se despartă cu invective din partea neichii Costache”, scrie Pandrea.

                Maria Tănase și Constantin Brâncuși

Se spune că Maria Tănase l-a idolatrizat pe Constantin Brâncuşi. Totuși, spiritul libertin al Mariei n-a fost pe placul sculptorului care a pus punct relaţiei, nu înainte de a-i arunca vorbe pline de gelozie. A acuzat-o că îşi iroseşte talentul cântând în cârciumi şi i-a cerut să meargă la Operă, dacă vrea să se considere artistă

S-au despărţit la fel de repede cum s-au îndrăgostit. Ani mai târziu, întrebat despre relația cu Maria Tănase, Brâncuşi declara că nu regretă nimic. A durat „până când ne-am plictisit definitiv unul de celălalt“,spunea sculptorul.

Ultimul bărbat din viața sa

După o viață amoroasă tumultoasă, Maria Tănase a devenit soția lui Clery Sachelarie pe când avea 37 de ani. N-a fost dragoste la prima vedere din partea ei, însă el a iubit-o de când a întâlnit-o prima dată, i-a fost prieten și confident ani buni, îi tolarease aventurile și a așteptat până când cea dintâi diva a româniei a acceptat să îi fie nevastă.

           Maria Tănase, sotul său şi un prieten

I-a fost soție timp de 13 ani, până în ziua morţii. Dincolo de relaţii amoroase pasagere, care au continuat chiar şi după căsătorie, Maria Tănase şi-a iubit soţul. I-a mărturisit-o de pe patul de moarte, într-o scrisoare.

„Îţi scriu acum, tătuţă, scrisoarea cea mai adevărată pe care n-am crezut vreodată că am s-o pot scrie. Te rog să mă ierţi de tot, dacă poţi, de tot ce ţi-am putut pricinui. Caută-mă, caută mângâierile mele. Ele n-au murit şi niciodată să nu le socoteşti moarte. Caută-mi ochii. Ei nu te-au minţit niciodată. Caută-mi sufletul. Căci, dezlipit de carne, nu te va uita niciodată. Prinde-mi din aer vorbele, căci nimeni nu le va recunoaşte. Culege-mi visele, pe care le-am croit lângă tine, şi împarte-le oamenilor, căci au fost curate şi rare. Te voi aştepta, tătuţă, oricât ţi-o place ţie să trăieşți. Voi găsi atâtea flori pe-acolo că nu ştiu dacă-mi va ajunge timpul, până vei veni, să ţi le cos, să fie cum am visat să-ţi fie viaţa. Eu am să plec, şi-ţi mulţumesc pentru viaţa noastră. Iar vouă, cele 49 de frunze verzi din primavară şi galbene în  toamnă pe care mi-am plimbat anii, vă las câte o lacrimă de emoţie : Adio, frunză verde, frunză galbenă, tu mă saltă, tu mă leagană…”.

Moartea adoratei artiste a venit mult prea devreme, la numai 50 de ani. În primăvara anului 1963 se află în turneu cu Taraful Gorjului, în zona Hunedoarei, când vocea începea să o lase, lucru din ce în ce mai vizibil pentru public.

       Imagine surprinsă de fotograful Willy Pragher 

Când a simţit că i se apropie sfârşitul a decis că e momentul să își scrie testamentul. Şi-a implorat nepoţii să nu fumeze niciodată. A cerut să nu i se transforme înmormântarea într-un circ. „După moarte, corpul nescăldat, numai şters cu alcool să fie la dispoziția medicilor dacă vor considera că este cazul să se folosească de el la autopsie. Una dintre cele două cămăşi albe de mătase pe care le am în dulap să fie puse pe sub rochia de pichet albă ce se găseşte la spital şi care se butonează în spate. Pe cap să-mi pună pichetul de colţar alb, iar în picioare ciorapi albi scurţi”, a scris Maria Tănase în testament.

N-a vrut să i se pună în picioare pantofii care au chinuit-o toată viaţa pe scenă. N-a vrut parastase şi mascaradă. A cerut o pernă cu petale de trandafir. „Dacă se va putea şi nu va fi greu aş vrea că pe un drum secetos şi dornic de apă să se facă o fântână şi în loc de acele parastase, pe care le interzic, din când în când să fie ajutat câte un student şi o studentă cu plata cantinei sau a posibilităţilor de masă şi să nu fie nimeni trist. Le doresc viaţă lungă şi sănătate tuturor acelora pe care i-am cunoscut, chiar dacă unora le-am stat greu în drum şi au considerat să mă cunoască după placul lor şi nu după caracterul şi firea mea. Îmbratisez pe toţi şi doresc să le fie viaţa îmbelsugată, liniştită, sănătoasă şi în voie bună!”.

Au fost ultimele cuvinte scrise de Maria Tănase. „Pasărea Măiastră a României” a plecat pe 22 iunie 1963, dar a rămas în amintirea noastră, a tuturor.

Surse: Wikipedia, historia, adevărul



facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI
50 DE ANI DE LA PRIMA ASELENIZARE

vezi mai multe