80 de ani de la cel mai frumos lucru care ni s-a întâmplat: MARIA TĂNASE debutează la Radio. ”Pasărea măiastră” își luase zborul

 
+3 click pentru
galerie

Duminică, 20 februarie 1938, nițeluș după orele 3 ale amiezii, crainicul postului Radio București anunță: ”În continuarea programului nostru de la ora satului, vă rugăm să ascultați patru cântece populare interpretate de tânăra cântăreață Maria Tănase”. Tânăra de 25 de ani drege glasul, face semn tarafului lui Ion Matache și începe cu ”M-am jurat de mii de ori”. Cel mai frumos moment din istoria noastră muzicală plecase la drum. Sunt 80 de ani de atunci!

Maria Tănase plecase la drum, în viață, pe la 1913, în Mahalaua Cărămidarilor din București. Locul acesta plin de istorie, cam pe unde e azi parcul ”Tineretului”, era amintit încă din 1668. pe aici zburdase, cu picioarele goale, marele Nicolae Grigorescu, pictorul, care se mutase cu mama și frații lui la 1843. Casa Mariei era parcată pe ulița Livezii cu Duzi, fără lumină, fără asfalt. Dar nea Ion, olteanul, tatăl, se ținea semeț, zicea să nu-i lipsească nimic familiei. Cântase la caval, avea și oarece voce, Mărioara avusese de la cine să moștenească ceva...

La opt ani, Maria e pe scenă. Cântă prima oară la Căminul Cultural ”Cărămidarii de Jos” ce respira în Calea Piscului, la serbarea de sfârșit de an a Școlii primare nr 11, Tăbăcari. Apare, apoi, la ”Ion Heliade Rădulescu”, unde face doar trei clase. La 15 primăveri se bagă la concursul ”Miss România”, dar pică proba costumelor de baie. Îi cade cu tronc un medic, rămâne grea, face o întrerupere de sarcină ce nu-i va mai permite, până la finalul vieții, să aibă copii. Tot atunci e momentul în care se apucă de fumat, viciu care, în cele din urmă, avea să-i ruineze atât cariera, cât și viața.

Domnișoara casieriță...

Nu poate trăi doar din cântatul din ogradă și de pe câteva scene ridicate ad-hoc. Se bagă casieriță la un birt. Aci servește publicistul și regizorul de teatru Sandu Eliad, cel care-i va deveni protector. O aude, o place, vorbește cu Constantin Tănase. Maria e angajată, cu simbrie, în mai 1934, la Teatrul ”Cărăbuș”.Tănase o botează Mary Atanasiu ori Elisa Lame. Harry Brauner, marele folclorist, simte că e  un diamant neșlefuit. Pune o vorbă bună la Constantin Brăiloiu, alt mare culegător de folclor. ”Măi, fată, de ce nu mergi tu pe melodiile noastre, din popor?”, o întreabă. Maria caută în ”Arhiva de folclor”, începe să se inspire de aici. Marele dramaturg Tudor Mușatescu - autorul ”Titanic Vals” ori ”...escu” - știe un prieten care deține o ”fabrică de discuri”, ”Lifa Record”. Afacerea nu merge, stă să moară, dar omul acceptă ca Maria Tănase să tragă o melodie la el. Imprimă ”Romanța Mansardei”, piesa lui Nelu Mânzatu (Nello Manzatti), ”Mansarda” devine șlagăr, iar tipul scapă de faliment. I se duce vestea, trage voce și al ”Tomis” ori ”Columbia”, în Pasagiul Englez.

În 1935 merge la Conservatorul Regal de Muzică și Artă Dramatică. Peste o vară imprimă ”Cine iubește și lasă” sau ”M-am jurat de mii de ori”, acompaniată de taraful ”Costică Vraciu”, din Gorj.

Și vine 20 februarie 1938. Pică într-o duminică. Maria, o tânără de 25 de ani, se gătește, se aranjează, merge la Radio București. E debutul ei. Alături se află băieții lui Ion Matache din Argeș, cinci la număr: doi violoniști, un contrabasist, un țambalist și un cobzar. Crainicul anunță: „În continuarea programului nostru de la ora satului, vă rugăm să ascultaţi patru cântece populare interpretate de tânăra cântăreaţă Maria Tănase acompaniată de taraful Ion Matache”. Maria intervine: „Dacă vă place, vă rog să-mi daţi voie să cânt şi eu” …Și a cântat, „pe viu”, ”live” cum se zice acum, un program de cântece românești precum „M-am jurat de mii de ori”, „Șapte săptămâni din post”, „Ce-i mai dulce ca alvița”, „Cine iubește și lasă”, „Geaba mă mai duc acasă”, „Mărie și Mărioară”, „Țigăneasca”, „Când o fi la moartea mea”.

Compozitorul Theodor Rogalski, aflându-se printre ascultători, a comentat astfel evenimentul: „Ne aflăm în faţa unui fenomen! N-am auzit până azi nici un cântăreţ izbutind să interpreteze cu asemenea talent şi originalitate cântecul nostru popular, păstrând nealterată autenticitatea versului şi melodiei. Trebuie să vă mărturisesc că eu am auzit câteva imprimări pe disc ale acestei cântăreţe şi le-am apreciat în mod deosebit; dar expresia pe viu a cântecelor, interpretate acum la microfon, produc o emoţie artistică de-a dreptul uluitoare”.

Maria Tănase debutase pentru publicul larg. Lumea, poporul, o auzie, o plăcuse. Devenise a tuturor, nu mai era ascultată doar de posesorii de pick-up-uri. Dusese cântul popular în casele oamenilor. Revista ”Radio-Adevărul” scrie: „Tânăra cântăreaţă, care e una din cele mai izbutite talente ale promoţiilor mai noi, aduce pe lângă apreciate însuşiri vocale şi o preocupare de noutate întru totul lăudabilă: studiul temelor folclorice, valorificarea melodiilor populare pe care nu le disează ci le cântă, păstrându-le nealterată frumuseţea originală. Solista creează astfel şi pune în valoare melodia poporană autentică şi cu deosebire cântecul autentic, terenuri încă necunoscute, neînţelese sau degradate de obişnuiţii noştri diseuri”.

Gata, cea care avea să fie botezată, peste numai câteva luni, de către Nicolae Iorga, ”Pasăre Măiastră”, își luase zborul...

Surse: wikipedia, rador



facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI