95 de ani de la Marea Unire! Nu e greșeală! Un oraș românesc mai are un cincinal până la centenar!

 
+2 click pentru
galerie

Pentru că la 1918 Jombolj nu făcea partea din România, orașul nu participă la Marea Unire. Vreme de cinci ani, între noi și sârbi se duc discuții privind teritoriul. Abia pe 10 aprilie 1924 Jimbolia trece, efectiv, granița, devenind localitate românească, spre marea bucurie a viețuitorilor din ea. Așa că cei de aici tocmai au sărbătorit...95 de ani de la istoricul eveniment

Orice copil de țâță știe că la 1 decembrie 1918 Transilvania s-a unit cu Regatul României, într-unul dintre cele mai importante evenimente din istoria noastră. Dar nu toți românii au sărbătorit anul trecut, în iarnă, centenarul de la Alba Iulia. Este paradoxul orașului Jimbolia, care în aprilie a adunat...95 de ani de viață mioritică!

La Conferința de Pace de la Paris, din 13 iunie 1919, după terminarea Primului Război Mondial,. se decide împărțirea Banatului între România (trecută, deja, prin actul Marii Uniri de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918), viitoarea Iugoslavie și Ungaria, noua frontieră fiind stabilită, oficial, prin Tratatul de la Serves, parafat pe 10 august 1920 între Imperiul Otoman și Puterile Aliate. Deși se părea că totul este pus la punct, între români și sârbi discuțiile teritoriale continuă. Se ajunge în 1922: țara noastră cedează localitățile Gaiul Mare, Krivabara și Șurian, primind, la schimb, Beba Veche, Pusta Kerestur, Iam și Ciorda. Dar nici atunci apele nu-s liniștite. Abia pe 10 aprilie 1924, România cedează, definitv, așezările Pardany, Modoș (astăzi Jasa Tomic), primind Jombolj care, trecut sub administrarea noastră, devine Jimbolia. ”S-a căutat un consens între români și sârbi, pentru că părerile celorlalte națiuni din Banat nu au fost luate în seamă”, spune istoricul timișorean Ioan Szekenyes.

Vestea este primită cu mare bucurie atât de locuitori, care vor să se alipească României, cât și de sârbi, care sărbătoresc ”despărțirea”, cei de acolo fiind, în totalitate, ostili regimului. La vizita unui prim-ministru sârb, acesta fusese așteptat cu ouă. Un articol publicat în ”Nădejdea”, din 12 aprilie 1924, și păstrat în colecția Muzeului Presei ”Sever Bocu”, arată starea de spirit a populației: ”„În ziua de 10 aprilie, la ora 1, oraşul Jimbolia a trecut sub stăpânire românească. Retragerea ultimelor elemente sârbeşti a fost primită cu un entuziasm nemărginit de către populaţia oraşului spoliată şi jefuită până şi de banii din casă, aşa încât la intrarea în oraş a autorităţilor române, bătrâni, tineri, femei şi copii plângeau de bucurie, în timp ce pe toate casele fâlfâia drapelul nostru naţional”.

Jimbolia este atestată într-un document făcut după un recensământ papal încă de la 1332-1333, sub denumirea de ”Chumbul”. Abia în 1766 se naște noua localitate, prin colonizarea populației germane. Începe să se dezvolte în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În 1857 e gătată calea ferată Timișoara - Kikinda, ce trecea prin Jimbolia, făcând, apoi, legătura cu Budapesta și cu Viena. A apărut și o fabrică de cărmidă (1864). În 1906, orașul e locuit în proporție de 75 la sută de către etnici germani. Este declarată oraș în 1950.

Sursa: Adevărul

 



facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI