99 DE ANI DE LA UNIREA DE LA ALBA IULIA. Octavian Goga, Vasile Goldiș și I.C. Brătianu, „vinovați” de unirea din 1 Decembrie 1918! Portretul unor politicieni care au făcut istorie

Mai mulţi factori decisivi au condus pe înfăptuitorii Marii Uniri pe calea cea bună. Angajamentul în război. Promisiunile aliaţilor. O agendă de politică unionistă a provinciilor locuite de români din afara Vechiului Regat. Însă cel mai deosebit a fost factorul uman. Elite care s-au ridicat deasupra dorinţei personale, a decoraţiilor , a  recompenselor, a traseelor particulare. Dimpotrivă, destui şi-au cheltuit sănătatea şi averea pentru împlinirea unui ideal naţional.

Toți românii sărbătoresc în data de 1 Decembrie ceea ce știm că este Ziua Națională. Puțini știu însă ce semnificație are acest eveniment și ce personalități au ajutat la înfăptuirea acestui prilej de sărbătoare.

Pe scurt, la 1 Decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și unirea provinciilor Basarabia, Bucovina ,Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Sătmar cu Regatul României.

De ce la Alba Iulia?

Alba Iulia fusese aleasă de către Consiliul Național Român Central, care avea sediul la Arad, pentru a adăposti între zidurile ei pe reprezentanții poporului românesc din Transilvania din două motive istorice: la 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul își făcuse intrarea triumfală în Alba Iulia, cetatea fiind capitala domnitorului pe scurta perioadă cât a durat Unirea celor trei principate (Muntenia, Moldova și Transilvania); în 1784, pe același platou al Cetății, Horia și Cloșca erau trași pe roată în urma condamnării lor. Așadar, orașul avea o semnificație istorică extrem de mare.

99 DE ANI DE LA UNIREA DE LA ALBA IULIA. Boala din cauza căreia Regina Maria a României era să rateze Marea Unire, "cea mai sublimă pagină a istoriei româneşti": "Starea Alteţei începuse să se înrăutăţească"

Unirea Transilvaniei cu România încheie procesul de făurire a statului național unitar român, proces început în 1859, prin unirea Moldovei cu Țara Românească, continuat prin unirea Dobrogei în 1878, a Basarabiei în martie 1918 și a Bucovinei în noiembrie 1918. La acel moment, suprafața României Mari număra 295.049 km pătrați, cu o populație de 16.500.000 de locuitori.

Personalități care au jucat un rol esențial la 1 Decembrie 1918

Vasile Goldiș (1862-1934)

La 1 Decembrie 1918 Vasile Goldiș a rostit la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia un discurs în care a relevat inevitabilitatea dezmembrării monarhiei austro-ungare și necesitatea unirii Transilvaniei cu România. Începând cu 2 decembrie 1918 a fost ministru al Instrucțiunii Publice în Consiliul Dirigent de la Sibiu, funcție pe care a exercitat-o până pe 17 decembrie 1918, când a fost numit ministru fără portofoliu în guvernul central de la București.

Vasile Goldiș fost pedagog, om politic și membru de onoare al Academiei Române

Octavian Goga (1881-1938)

Cel mai adesea cunoscut doar ca poet și membru al Academiei Române, acesta a fost și politician de extremă dreaptă și prim-ministrul României în perioada 1937-1938. Fiu de preot și învățătoare, acesta se lansează publicistic la doar 17 ani în ziarul Tribuna din Sibiu.

99 DE ANI DE LA UNIREA DE LA ALBA IULIA. Însemnările Elenei Copîlneanu, participantă la Marea Unire: "A fost un delir ce nu se poate cuprinde în cuvinte. Cântece, dans îmbrăţişări, plânsete de bucurie!"

A fost vașnic apărător al drepturilor țăranilor, criticând adesea modul de guvernare al politicienilor vremii. A fost arestat din acest motiv. A luptat mereu pentru alipirea Transilvaniei la România.

Din cauza activității sale politice în România, guvernul maghiar de la Budapesta i-a intentat lui Goga - ca cetățean austro-ungar - un proces de înaltă trădare, fiind condamnat la moarte în contumacie. S-a înrolat în armata română și a luptat ca soldat, în Dobrogea. La încetarea ostilităților și semnarea păcii de la București, Goga a fost nevoit să părăsească România, plecând în Franța. În vara anului 1918 s-a constituit la Paris „Consiliul național al unității române”, forum de presiune asupra marilor puteri pentru obținerea unității statale românești. La începutul anului 1919, Goga s-a reîntors în România Mare.

Ion I.C. Brătianu (1864-1927)

Ion I.C. Brătianu a fost inginer, om politic, preşedinte al Partidului Naţional Liberal, membru de onoare al Academiei Române din 1923. Devine membru al Partidului Naţional Liberal încă din 1895.

A condus guvernul României timp de 12 ani, contribuind direct la înfăptuirea Marii Uniri din 1918, la legiferarea şi realizarea reformei agrare şi a celei electorale, la consolidarea statului naţional unitar român.

Brătianu fost conducătorul delegației române la Conferința de Pace de la Versailles. În această calitate i-a revenit obligația de a răspunde reproșului semnării de către România a unei păci separate cu Puterile Centrale în 1918 (Pacea de la Buftea). Abilității sale diplomatice i se datorează lămurirea acestui punct, precum și convingerea aliaților cu privire la justețea revendicărilor teritoriale ale Regatului Român.

Reformele adoptate pentru consolidarea statului naţional unitar român, faptul că a fost unul dintre principalii ctitori ai României Mari, ideal secular al poporului român, i-au determinat pe istorici să-l numească cel mai mare om politic şi bărbat de stat al României din toate timpurile, „o adevărată şcoală politică”.

Surse: enciclopediaromaniei.ro, wikipedia.ro,

Surse foto: actualitateasiriana.ro, rador.ro, radioromaniacultural.ro,jurnalul.ro

Ultimele știri