A descoperit radioactivitatea, dar francezii i-au furat Nobel-ul! Ștefania Mărăcineanu nu s-a lăsat! A șocat o lume întreagă când a adus ploaia în deșertul Sahara

 
+5 click pentru
galerie

Ștefania Mărăcineanu era un megastar în lumea științifică a Europei interbelice. Avea o minte sclipitoare, iar descoperirile ei erau demne de premiul Nobel. Nu l-a primit niciodată, munca ei fiind furată de francezi, printre care și Irene Curie, care a și câștigat cel mai râvnit premiu al comunității științifice, folosindu-se de descoperirile româncei.

În 1935, soții Joliot-Curie scriau istorie, odată cu câștigarea premiului Nobel. Minunat, doar că radioactivitatea artificială, marea lor „descoperire”, fusese inventată deja, cu zece ani înainte, de Ștefania Mărăcineanu.

Românca noastră era una dintre cele mai apreciate personalități ale comunității științifice din acea perioadă. Primise cele mai înalte distincții academice în domeniul fizicii și chimiei.

Ștefania Mărăcineanu preda chimie și fizică la Școala de Fete din București. În 1922, a primit o bursă din partea Ministerului de Științe din România. Așa a ajuns la Paris. La scurt timp, pe baza recomandărilor și calităților sale științifice, a fost invitată să lucreze în laboratoarele legendarei Marie Curie. Doi ani mai târziu, își lua doctoratul în fizică.

                                   Ștefania Mărăcineanu, în laboratorul lui Marie Curie

„Stimez în mod deosebit munca pe care Ștefania Mărăcineanu a depus-o în laborator. În mod paricular, ea a dobândit  perfectă cunoaștere a măsurării electrometrice precise”, spunea Marie Curie, în anii ’20.

În laboratoarele din Paris, Ștefania Mărăcineanu a făcut o descoperire colosală: radioactivitatea artificială, adică fenomenul fizic prin care nucleul unui atom instabil sau radioizotop poate fi transformat artificial, pentru a degaja energie sub formă de radiații. În cercetările ei, românca s-a bazat pe poloniu și radiu, cele două elemente descoperite de mentorul ei, Marie Curie, cea care a vorbit pentru întâia oară despre radioactivitate.

Românca Ștefania Mărăcineanu devenea prima persoană care a descoperit radioactivitatea artificială.

„Mărăcineanu a descoperit faptul că înjumătățirea poloniului părea să depindă de tipul metalului pe care elementul chimic radioactiv era depozitat. Ea a considerat că razele alfa ale poloniului au transformat parțial anumiți atomi de metal izotopi radioactivi”, scrie în lucrarea „A Devotion to Their Science: Pioneer Women of Radioactivity”, scrisă de Marlene Rayner Canham și Geoffrey Rayner Canham.

Descopeirea revoluționară a fost inclusă și în teza de doctorat a româncei, susținută în fața unei comisii din care făcea parte și Marie Curie, în 1924.

                                                                          Marie Curie

După doctorat, Ștefania Mărăcineanu a rămas în Franța până în anul 1930, continuându-și activitatea de cercetare alături de cei mai renumiți savanți ai Europei. Ea a observat că radiațiile solare aveau efect asupra radioactivității substanțelor. Aceste teorii au provocat controverse în rândul specialiștilor, mulți contestându-le.

În 1930, dorul de România o aduce înapoi acasă. A lucrat la Universitatea din București, punând bazele primului laborator de radioactivitate din România.

Dar Ștefania Mărăcineanu nu avea să fie uitată. În 1934, noua ei invenție a șocat comunitatea științifică. Românca inventase ploaia artificială!

Bazându-se pe câteva principii din fizică și chimie, românca putea provoca ploaia, pe arii restrânse. A fost ajutată, în toate aceste experimente, de alți doi savanți români: Dimitrie Bungențianu și Nicolae Vasilescu- Karpen. Testele au fost realizate, cu ajutorul autorităților franceze, unde Mărăcineanu avea trecere, în Algeria. Românii, în frunte cu Ștefania Mărăcineanu, au adus ploaia în deșertul Sahara!

Cum i-au furat soții Joliot-Curie premiul Nobel

Alții au cules laudele muncii ei. În 1935, Mărăcineanu a primit o lovitură cumplită. În acel an, soții Joliot- Curie au primit premiul Nobel pentru inventarea radioactivității artificiale, fenomen demonstrat de ea cu zece ani în urmă.

Irene Joliot Curie i-a furat toate notițele legate de radioactivitatea artificială și le-a folosit pentru a primi marele premiu. Numele româncei nu este menționat niciunde.

„Mărăcineanu îi scria Lisei Meitner în 1936, exprimându-și dezamăgirea că Irene Joliot Curie, fără știrea ei, a folosit mare pare din munca sa, în special cea legată de radioactivitatea artificială, în lucrarea sa”, conform „A Devotion to Their Science: Pioneer Women of Radioactivity”.

                                                                 Irene Joliot- Curie

Mai rău, se pare că Irene Joliot Curie a recunoscut că descoperirea fusese făcută, prima oară, cu zece ani înainte: „Ne amintim că savanta româncă a anunțat în 1924 descoperirea radioactivității artificiale”, declara Irene pentru ziarul austriac Neues Wiener Journal, în ediția din 5 iunie 1934.

Mărăcineanu nu a vrut niciodată Nobel-ul. Singura ea mâhnire era faptul că numele ei nu fusese menționat nici măcar o dată în lucrarea fiicei lui Marie Curie. Astăzi, soții Joliot- Curie sunt recunoscuți, în continuare, ca inventatorii radioactivității artificiale.

                                                                 Ștefania Mărăcineanu

Viața personală, un mister

Despre savantul Ștefania Mărăcineanu se știu multe, însă povestea femeii din spatele descoperirilor revoluționare rămâne învăluită în mister.

S-a născut în București, pe 18 iunie 1882. Ar fi avut o copilărie nefericită, marcată de  părinți abuzivi. Se bănuiește că provenea dintr-o familie înstărită, din moment ce a avut parte de o adecație aleasă, fiind înscrisă la cele mai bune școli.

A murit în 1944, răpusă de cancer, după unele surse.

Surse: Adevărul, Wikipedia



facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI