Live acum
Prime Time 20:00Film: Printesa indaratnica (SUA 2001)

A fost demolat castelul groazei de la Treznea. Ungurii au ucis, aici, 93 de români. ”Copii aruncați de vii în foc”...

După Dictatul de la Viena, în care România cedează aproape jumătate din teritoriul Transilvaniei, armata ungară trece la atrocități de nedescris la adresa populației românești. La Trăznea, groful Ferencz Bay dă ordin să fie uciși 93 de oameni, printre care copilași și femei. Fuge în 1944. Castelul său e lăsat în paragină, prăbușindu-se treptat, până la demolarea finală, de zilele trecute

Castelul grofului Bay a fost abandonat după 1944. S-a încăpățânat să rămână în picioare până la începutul lui iulie 2020

Pe 30 august 1940, Germania nazistă și Italia fascistă încheie un act internațional ”de arbitraj”, ”Dictatul de la Viena”, prin care România ceda 43.492 km pătrați Ungariei Hortyste, adică mai bine de jumătate din teritoriul Transilvaniei, după ce pierduserăm Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herței. Este momentul startului comiterii unor atrocități fără seamă la adresa populației românești.

Pe 8 septembrie 1940, trupele maghiare ucid 11 oameni nevinovați în comuna Ciumărna. Apoi, a doua zi, soldații batalionului 22 Grăniceri Debrețin, aflați sub comanda locotenentului Akosi, intră în comuna Treznea (cunoscută, uneori, și ca Trăznea), din actualul județ Sălaj. Ocupă imediat satul. Aici domnește groful Ferencz Bay, care viețuiește, alături de soția sa, de familia fiului (cu doi nepoți) într-un castel superb, format din două părți, legate printre ele de o ”Punte a suspinelor”, copie fidelă a celei de la Veneția. Bay și Akosi pun la cale ceea ce avea să fie cunoscut în istorie drept ”Masacrul de la Treznea”.

Deși atât bătrânul Ferencz Bay, cât și soția acestuia, proveneau din familii nobiliare, groful era cu o treaptă mai sus în ierarhie, fapt pentru care corpul de clădire rezervat lui era mai mare, a „adevăratului nobil”

Cotidianul ”România nouă”, relata, în numărul său din 1 ianuarie 1941, cazul românului Nicolae Brumar, ridicat din propria casă de trupele ungare și ucis lângă o căpiță de fân, alături de soție și de cele două fiice ale sale, cadavrele fiind descoperite ciopârțite cu baioneta. Un caz extrem de cunoscut este cel al lui Vasile Mărgăruș, ucis, mișelește, cu lovituri de baionetă, apoi împușcat în cap cu gloanțe explozive. Preotul avea să cadă, și el, victimă trupelor horthyste, casa parohială fiindu-i incendiată. În sat se găseau și nouă soldați români, reîntorși acasă și demobilizați, toți fiind omorâți cu efectele militare pe ei. Învățătorul și soția acestuia încearcă să se refugieze în comuna Pusta, dar sunt prinși, aduși la sediul jandarmilor maghiari de la Agrij și împușcați pe câmp. Sunt Lazăr și Aurelia Cosma, părinții lui Octavian Lazăr Cosma, viitorul președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România:

”Și, deodată, au răsunat împușcături, ce deveneau persistente, se auzeau strigăte de groază, neliniștea și neputința își dăduseră mâna, soldați înarmați se războiau cu femei casnice, cu pruncii, cu moșnegii; încep să ardă case, primăria este cuprinsă de flăcări, se aude o puternică detunătură din centrul comunei, care a băgat și mai mult oamenii în sperieți. Grupe de cătane răscoleau gospodăriile și, sub amenințarea baionetelor, se făceau coloane de nevinovați, care erau împușcați, găuriți cu baionete, conduși spre locuri unde urmau să fie executați. Motivul? Erau români. Localnicii unguri au reacționat cu bucurie, dar au existat și cazuri de reținere, căci nu se așteptau la un măcel. Groful Francisc Bay dispăruse, nimeni nu intervenea salvator… Bubuitura din sediul primăriei are o explicație simplă: la subsol era depozitată o cantitate mare de dinamită folosită pentru spargerea răzoarelor de piatră, necesară pavării drumului. Temperatura generată de flăcările ce cuprinseseră primăria a declansat explozia, care a alertat trupele ocupante, derutându-le. Aceste trupe de închidere se aflau, după unii martori, sub influența alcoolului. Pe Meses, se zice, groful Bay cu oamenii săi au organizat o acțiune, cerând execuții în anume puncte. Erau vizați și intelectualii satului, preotul Traian Costea, care a fost împușcat și lăsat pradă vîlvătăilor care cuprinseseră casa parohială. Măcelul s-a derulat cu cruzime, nemenajînd, în prima fază, pe cei care cădeau în calea armatei însetată de sânge. Nu numai români, deoarece printre victime au fost și evrei, inclusiv copii”, notează, în memoriile sale, profesorul Cosma.

Masacrul de la Iezer. 300 de călugări uciși de unguri. ”I-au tăiat în bucăți și mănăstirea au surpat-o toată la pământ”​

Ororile trec granița. Publicistul american Milton G. Lehrer, scrie, în lucrarea ”Les assassinats”, despre ”Cazul preotului român Traian Costea, care, după ce a primit un glonte în cap, a fost tras pe galeria de lemn a presbiteriului - căreia i s-a dat foc și a ars în întregime, odată cu cadavrul acestuia. Ungurii au pus mâna pe copiii de români și îi aruncau de vii în foc, făcându-i să moară în chinuri groaznice. Jale mare răsuna în tot locul de plânsetele lor”.

Sunt 93 de morți, 87 de români și șase evrei: copii, unii nenăscuți, femei, bătrâni de peste 80 de ani

Ungurii ne-au ucis, voit, 45 de români. Apoi i-au pus pe jăratic și i-au prăjit! Masacrul de la Beliș​

După 23 august 1944, groful Bay, dimpreună cu întreaga familie, se refugiază la Curtuișeni, în județul Bihor, aproape de Ungaria. Castelul barbariei horthyste devine, la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, sediul CAP-ului. Prin 1984, este ridicat, în centrul satului, Monumentul Martirilor, iar părintele paroh Trandafir Vid se ocupă personal ca osemintele martirului Traian Costea să fie deshumate și îngropate în curtea bisericii unde slujea în 1940. În 1990, traumele, vechi de 45 de ani, nu-s uitate. ”Este adevărat că la nivel local există resentimente, răni adânci lăsate de faptele reprobabile petrecute în 1940. Din punctul de vedere al urmașilor familiilor care au avut de suferit, castelul Bay ar trebui ras de pe suprafața pământului”, scria profesorul Mirel Matyas.

În 2009, un turn și un perete al castelului se dărâmă. Un an mai târziu, un alt turn are aceeași soartă. Unii afirmă că întreg ansamblul trebuie lăsat pradă uitării, alții că el trebuie trecut pe lista monumentelor istorice. Pentru că nu există un paznic, în 2011 toată tabla de pe acoperiș - sau, mai corect, ceea ce rămăsese din ea - este furată. Nimeni nu vrea să încerce conservarea a ceea ce a mai rămas din castel, o bijuterie arhitecturală în vremurile sale bune. ”Nu e firesc să dai vina pe o clădire pentru ce s-a întâmplat în 1944”, afirma cercetătorul Horațiu Cociș.

Am omorât și faimosul ”Castel din Carpați”, uriașa operă a lui Jules Verne. ”Nu ne permitem să investim în reabilitare!

La a treia încercare, castelul este declasat, în martie 2019, printr-un ordin al Ministerului Culturii, Daniel Breaz. Clădirea se prăbușise aproape în totalitate. Conform unei expertize din 2018, în acel moment, din construcția inițială se mai păstra doar 9%, iar ruinele reprezentau un pericol real pentru copiii care se jucau în zonă. La începutul lui iulie 2020, ceea ce mai rămăsese din castelul grofului Ferencz Bay, este demolat în totalitate. Primăria zice că ar vrea să ridice un nou sediu acolo, dar nu există un proiect pentru așa ceva.

Groful Ferencz Bay a fost considerat, pe vremea comuniştilor, criminal de război. Urmaşii săi au încercat să-l reabiliteze, pentru a reuşi să obţină dreptul de proprietate. „Moştenitorii lui Bay au încercat reconstituirea drepturilor de proprietate asupra castelului şi terenurilor aferente (400 de hectare). Au atacat pe toate legile proprietăţii, dar nu au reuşit. În fiecare dintre aceste documente există un articol care reglementează faptul că aceia care au fost condamnaţi ca şi criminali de război, sau urmaşii lor, nu pot beneficia de drepturile de proprietate. Astfel încât conacul a rămas în administrarea primăriei, sub controlul Direcţiei pentru Cultură. Nedorindu-se reabilitarea, dar neputându-se trece nici la demolare, soluţia aleasă a fost să lase intemperiile şi timpul să facă această treabă”, preciza, acum câțiva ani, avocatul Călin Hârza.

Fanatik.ro
Cele mai noi stiri
Lajumate.ro