A murit cel mai lung tunel din România. Era în comă de 87 de ani. Popa satului a dărâmat mormântul stafiei locului. ”Încurca oamenii, la Înviere”

 
+5 click pentru
galerie

Cu 100 de ani în urmă, autoritățile au decis să unească Brașovul cu Buzăul pe șine, spărgând munții. De la Brașov s-a pătruns până la Întorsura Buzăului. Așa a apărut Tunelul Teliu, cel mai lung din România, cu 4.369,5 km, construit în cinci ani și inaugurat în 1931. Pentru că linia de cale ferată nu a ajuns, niciodată, la destinație, tunelul s-a aflat în moarte clinică chiar din primele zile. Pe 30 iunie 2018 podul de piatră de la Budila s-a dărâmat, astfel că linia a devenit total inutilizabilă

În 1907, Ministerul Lucrărilor Publice a contactat ”Banca Marmorosch Blank Societate Anonimă” pentru a face rost de bani și a porni la drum construcția căii ferate Buzău - Nehoiașu. Antrepriza Weiss-Vasilescu este desemnată spre execuție. Pe 9 august 1909 lucrarea e deja terminată. 73,3 km. Punctul terminus al acestei linii în Buzău a fost, inițial, Gara Drăgaica, dar, în 1942, s-a decis construirea unui peron special, care, astăzi, este linia cu numărul 20. În 1924, Statul Român a devenit proprietar și a decis să extindă lucrarea, în vederea conectării ei cu Brașov - Întorsura Buzăului, pentru crearea unei noi căi ferate transcarpatice.

Imagine din timpul lucrărilor de excavare

Din cealaltă parte, de peste munți, construcția a pornit la drum în 1924, după ce studii se efectuaseră cu doi ani mai înainte. S-a început din Brașov, apoi s-a ajuns la Hărman. De aici, prin localitatea Budila, parcurs ascendent până la Teliu. După ce trecea un viaduct impozant, linia de cale ferată ajungea în județul Covasna (pe raza căruia se află Întorsura Buzăului) pe sub munte, prin cel mai lung tunel de cale ferată din România. TUNELUL DE LA TELIU fusese ridicat, în perioada 1924 - 1929 de către firma germană ”Julius Berger”, deschis pe 25 iunie 1931 și inaugurat la 24 iunie 1934. Lucrarea avea 4.369,5 metri. Se săpase, cum se obișnuiește, în două sensuri. Costurile bugetarea au fost imense, dar linia ferată era o adevărata bijuterie. Cu totul, calea ferată măsura 36,5 km.

Inginerul care trebuia să facă inaugurarea a murit, electrocutat, la petrecere!

La sfârșitul anului 1928, când tunelul era aproape gata, s-a decis ca inugurarea să aibă loc în 1929, printr-o serbare cu sute de invitați. La capătul tunelului se ridicase o scenă pe care inginerul Cotința, după jocuri populare, discursuri și tăieri de panglici, trebuia să conecteze tunelul la rețeaua electrică. Tras la țol festiv, Cotința s-a suit pe scenă și a luat firele în mână. În momentul în care le-a unit, a ieșit o flamă imensă, iar omul a picat mort! Petrecerea s-a spart, inaugurarea s-a amânat. Uneie voci au vorbit și despre o variantă a Mioriței, cu inginerul german care l-ar fi curentat pe cel român, care era mai ”ortoman” și dorea să iasă în evidență. Cercetările ulterioare au stabilit că a fost vorba doar de un ”regretabil incident”. Familia avea să-l înmormânteze în Teliu, într-un cadou considerat de localnici ”extrem de ciudat”, pentru că avea forma...intrării în tunel. În 1963, rudele l-au mutat la București, dar ”tunelul din cimitir” a rămas intact. În 2008, popa locului, supărat că la slujba de Înviere cavoul deranja enoriașii, l-a dărâmat defnitiv. A fost momentul în care sufletul lui Cotința s-a transformat într-o stafie, ce bântuie, și azi, tunelul, așa cum spun oamenii de prin partea locului. ”Prostii, fantoma a fost văzută numai de bețivii satului”, contraatacă bătrânii.

Inundațiile catastrofaale din ultima perioadă au făcut ca podul de la Budila sa se prăbușească. Fosta linie de cale ferată sau cea a mai rămas din ea

Prin 1935, s-a decis continuarea lucrărilor, dar începuse o perioadă de criză, continuată de declanșarea celei de-a doua mari conflagrații mondiale, astfel că proiectul a fost abandonat. După cel de-al Doilea Război Mondial, Gheorghe Gheorghiu-Dej, pe atunci ministru al transporturilor, s-a implicat în construcție, dar linia n-a fost continuată. Nici măcar nu a fost dublată sau electrificată, iar compania de stat a continuat să opereze numai cu trenuri personale. În 2009, CFR a anulat patru din cele cinci trenuri ce circulau prin zonă. ”Transferoviar Grup” a preluat transportul local de persoane și de marfă și a reluat circulația trenurilor.

Pe 30 iunie 2018, podul de piatră de la Budila s-a prăbușit, după gravele inundații din zonă, astfel că linia, și așa fantomatică, a devenit inutilizabilă. Cum este greu de crezut că autoritățile vor ridica un alt pod, proiectul căii ferate Brașov - Buzău, vechi de un secol, poate fi considerat mort. Definitiv!

Credit foto: Departamentul pentru Situații de Urgență

facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI
Black Friday - nu rata ofertele
PREMIUM

Mai multe