Am omorât și faimosul ”Castel din Carpați”, uriașa operă a lui Jules Verne. ”Nu ne permitem să investim în reabilitare!

 
+4 click pentru
galerie

În 1882, marele Jules Verne vine, icognito, în România. Ajunge în Hunedoara, la Suseni, acolo unde se află ruinele Cetății Cândea, o fortăreață ridicată pe la 1359. E vrăjit de frumusețea locurilor, e uimit de ziduri, așa că scrie ”Castelul din Carpați”, o operă remarcabilă, apărută în 1892. La 130 de ani de atunci, totul e lăsat în paragină. ”Nu ne permitem să investim în reabilitarea Cetății Colț”, spun edilii din zonă...

Tipul cu barbă, raglan și pălărie trasă peste ochi coboară cu o navă, pe Dunăre, până la Giurgiu. Nu vrea să fie văzut. Suie în tren, până la București. De aici, la Brașov. Hop, cu căruța, până la Homorod. Merge să viziteze Castelul Colț, o fortăreață din județul Hunedoara, veche de secole. Trei zile stă acolo. Desenează ruinele, vorbește cu localnicii. Gata, are în minte noul roman!

Personajul este marele Jules Verne, cel ce avea să fie tradus în 148 de limbi, cu 4.833 de materiale, al doilea scriitor, după Agatha Christie, ca volum al traducerilor. Are cam 54 de ani și, deși e trecut de prima tinerețe și, deși e căsătorit, din 10 ianuarie 1857, până la finalul vieții, în martie 1905, cu Honorine du Fraysne de Viane, nutrește o fumoasă prieteni pentru tânăra Luiza Muller, de loc din Homorod. Ea îi spune de cetatea, ea îl îmbie să vine prin părțile locului. Așa apare ”Castelul din Carpați”, publicată pentru prima oară în formă de foileton în ”Magasin d'education et de recreation”, în perioada 1 ianuarie - 15 decembrie 1892, apoi, integral, la finalul lui 1892, la editura ”Hetzel”, deși scrierea fusese finalizată în 1889.

Poziționarea cetății pe harta României

Pe scurt, acțiunea se petrece în satul Werst (Verești), din Transilvania, acolo unde Frik, un cioban, remarcă, într-o zi, că din vechea cetățuie a baronului Rodolphe de Gortz, suită pe un pisc deasupra trecătorii Vulcan (Pasul Vâlcan este o trecătoare situată la nivelul grupei vestice a Carpaților Meridionali în partea estică a Munților Vâlcanului la o altitudine de 1621 m, ce face legătura dintre Depresiunea Petroșani și depresiunea subcarpatică Târgu Jiu – Câmpu Mare (Depresiunea Olteană), iese fum, deși locul este abandonat de ceva vreme. Oamenii cred că fantomele au ajuns acolo, iar tânărul pădurar Nic Deck, însoțit de doctorul Patak, decid să meargă la castel. Opera este tradusă în românește, pentru prima oară, la Sibiu, în 1897, în îngrijirea lui Victor Onișor, apoi vor mai urma alte șapte variante, până în 2010. Unii autori au văzut în ”Castelul din Carpați” o încercare de descriere a sistemelor de înregistrare a sunetelor, știindu-se că Jules Verne a fost un pionier al tehnicii moderne.

Coperta primei ediții a ”Castelului din Carpați”

Cetatea Colț datează din 1359, când a fost ctitorită de către cneazul Cândea, care, trecut la catolicism, a devenit Kendeffy. Ridicată pe un colț de stâncă, de unde și denumirea, la intrarea în defileul Râușorului, fortăreața își avea bazele în jurul unui turn pătrat, caruia i-au fost adăugat ziduri de incintă. Conform istoricilor, pentru că este de dimensiuni ceva mai mici, cetatea nu avea cum să aibă scopuri de apărarea în fața unor armate mari, fiind ridicată, cel mai probabil, ca loc de refugiu în cazul unor ”dispute” mai aprinse între cnezi. Dispunea de un plan neregulat, adaptat formei de relief, poseda un donjon masiv și era cea mai puternică cnezială din întreaga Transilvanie.

Cum este și firesc, cei mai bine de 600 de ani de existență și-au pus amprenta pe fosta cetate, dar niciodată nu s-a constatat degradarea din zilele noastre. De jos, turiștii au de urcat cam 30 de minute până la fortăreață. Cei care se încumetă, desigur, pentru că drumul e prost marcat, pădurea deasă, cărarea întortocheată. „Dincolo de traseul nemarcat şi de faptul că în zilele ploioase accesul spre monument este aproape imposibil, turiştii care ajung la cetate trebuie să ştie că în zonă sunt vipere şi şerpi. Nu sunt indicatoare care să îi atenţioneze asupra acestui pericol, dar el există. În plus, vizitatorii trebuie să fie foarte atenţi din cauza riscului pe care îl prezintă starea zidurilor aflate în ruină şi faptul că nu există elemente de siguranţă pentru cetatea de pe stâncă“, spune cercetătorul Dacian Muntean, preşedintele Societăţii de Educaţie Nonformală şi Socială, care a studiat istoria monumentului, conform turismistoric.ro. 

”E o cetate frumoasă, cu 11 turnuri. Are multe întăriri înconjurătoare, dar toate laturile îi sunt atât de abrupte, încât nu te poți apropia...În râul de acolo se găsesc multe feluri de pești, are ape bune și e vestită pentru femeile frumoase” - Evila Celebi, cărturar musulman, ajuns prin partea locului între 1659 și 1661

Turiști ar fi, numai că ce să vadă? Vin din Noua Zeelandă ori Coreea de Sud, dar rămân jos, la poale. Autoritatea locală a încercat, începând cu 2010, să obțină fonduri, dar fărăr succes. Mare parte a finanțării a plecat către Cetetea Deva. ”Noi nu ne permitem să investim în reabilitarea Cetății Colț”, spune Niculiță Mang, primarul comunei Râu de Mori, de care ține satul Suseni, unde se găsește castelul. Sau cea mai rămas din el...



facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI