"Carpathia", nava "bănățeană” ce a salvat 706 suflete de pe ”Titanic”. ”Prinde 26 km/h? Să zburăm cu 32!”

 
+4 click pentru
galerie

Pe 15 aprilie 1912, ”Carpathia”, navă care din 1905 transportase mii de bănățeni și de ardeleni din Europa spre Statele Unite, primește semnalul de pe ”Titanic”. Căpitanul Arthur Roston ordonă ca transatlanticul să-și schimbe cursul, închide caloriferele, trezește toți fochiștii, forțează o viteză de neconceput pentru acele vremuri, pregătește echipajul și ajunge primul la ocul tragediei, salvând 706 persoane...

”Carpathia” fusese plămădită la șantierele ”Swan Hunter & Wigham Richardson” din Newcastle upon Tyne, Marea Britanie. Nu era singură pe lume, ci mai avea două surori, gemene: ”Ivernia” și ”Saxonia”. S-au apucat de ea în septembrie 1901, au botezat-o pe 6 august 1902 și a plecat pe apă, al probe, între 22 și 25 aprilie 1903. De ce ”Carpathia”? Pentru că, din start, fusese născută să care imigranți din Europa de Est către Lumea cea Nouă, către America cea visată. Nu se lăuda cu un confort deosebit. Clasa întâi aproape că nu exista, avea undeva la 100 de locuri. A doua și a treia adunau 1704 persoane. O bibliotecă mică, o sală pentru fumat, alta de mese. Pe la 1905 au mai umblat la capacitate, ajunsă, acum, la 2550 pasageri. A! Și o mică orchestră, cu doi virtuozi, Theodore Brailey și Robert Bricoux, care părăsesc nava pentru a se angaja în trupa de pe ”Titanic”, mult mai cu ștaif.

”Carpathia”, vasul ce avea să salveze peste 700 de suflete de pe ”Titanic”

De atunci, din 1905, până în 1912, anul poveștii noastre, a cărat mii de bănățeni și de ardeleni în Statele Unite. Se pleca din Fiume, Rijeka croată de astăzi, și se ajungea în New York, în căutarea unui trai mai bun. Șapte ani de voiaje liniștite, pe un vapor de 170 de metri lungime, propulsat de două elici de permiteau o viteză medie de 26 km/h.

1 septembrie 1985 este data la care epava ”Titanic” este descoperită, oficial

E 11 aprilie 1912 când ”Carpathia” pleacă din New York către Fiume (Rijeka), în Austro-Ungaria. Sunt 743 de pasageri: foarte puțini la cei avuți, 50 la clasa a doua, 565 la a treia. Căpitan e Arthur Rostron, care a preluat comanda vaporului la 18 ianuarie, deci cu mai puțin de trei luni înainte. E 0.26 a.m. când ”Carpathia” primește nota de avarie de pe ”Titanic”. Harold Cottam e operatorul radio. Conform contractului de muncă, iese din tură la 0.00, dar cum e singurul priceput la așa ceva de pe pachebot, zice să mai zăbovească nițeluș lângă aparate. De unde să știe că ”întârzierea” sa avea să salveze sute de vieți? Cottam anunță ofițerul de cart, ambii merg să-l trezească pe Rostron. La 43 de ani, căpitanul ia cele mai importante decizii din viața sa! Se află la 93 de kilometri sud față de poziția în care ”Titanic” a anunțat accidentul. Decide să se plece într-acolo. Adună, pe punte, toți fochiștii și le ordonă viteză maximă. ”Prindem 26 de km/h? Trebuie să zburăm cu 32!”, este auzit. Închide căldura, pentru ca vasul să utilizeze ”tot” vaporul disponibil. Se atinge 32,4 km/h, ceva incredibil pentru acea vreme! Ia un megafon, convoacă echipajul, îl pregătește pentru ce a mai rău!

”Carpathia” acostează, pe 18 aprilie 1912, la New York, aducând cu ea supraviețuitorii

La 4 dimineața, două ore după scufundarea vasului ce părea de nescufundat, ”Carpathia” ajunge la locul dezastrului. Cadavre care plutesc, bucăți de lemn, bărci de salvare, haine. Începe cu Numărul 2. În 10 minute, toți ocupanții din acea barcă sunt pe punte: pături, ceai cald, haine, saltele. Patru ore durează operațiunile. Patru ore! Rostron coordonează tot: urlă, țipă, suflă-n fluier. 13 bărci de salvare, la propriu, sunt urcate pe vas. Alte șapte rămân în apele înghețate. Dar lemnul contează mai puțin: sunt 706 persoane salvate, dintr-un total de peste 2.200 (incluzând, aici, și echipajul). Comandantul simte că nu poate ajunge cu sufletele salvate în Europa, așa că decide să se întoarcă la New York. Anunță tragedia. De asemenea, ia contact cu ”Olympic”, aflat prin zonă. Când omologul său de aici, Herbert Haddock, îi propune să-l ajute cu persoanele salvate, preluând dintre ele, refuză categoric! Îl cheamă pe Harold Cottam, operatorul său radio, îl pune lângă Harold Bride, cel de pe ”Titanic”, și ambii transmit către Statele Unite lista cu cei salvați.

6 septembrie 1999 este data la care epava ”Carpathia” este descoperită, oficial

”Carpathia” ajunge pe 18 aprilie 1912 la New York. Poze, premieri, medalii. Dar Arthur Rostron, omul care, prin ideile sale și prin rapiditatea reacției a salvat peste 700 de vieți, rămâne un modest. ”Cum ai putut prinde o asemenea viteză printre ghețari?”, este întrebat. ”Altă mână, diferită de a mea, a fost la timonă în acea noapte!”, spune.

Ultima imagine cu ”Carpathia”, o navă simbol, înainte de scufundare

Povestea nu se termină aici. Vine Primul Război Mondial. Liverpool, Boston, New York. E transformată în nave cărătoare de trupe. Pe 15 iulie 1918 pleacă din Marea Britanie, într-un convoi, către Statele Unite. Vasele se depart pe 17, ”Carpathia” e prima dintr-un șir de șapte. Este interceptată de un faimos submarin german, SM U-55. Două torpile o lovesc. Cinci persoane moarte. Sala mașinilor e praf, depozitul de cărbune e terminat, la fel și sistemele electrice, plus cele radio. Căpitanul William Prothero ordonă abandonul, 11 bărci de salvare sunt lansate la apă. O a treia torpilă lansată de U-55 o termină definitiv. La două ore și 30 de minute de la primul impact, ”Carpathia”, nava ce a transportat mii de bănățeni către un trai mai bun, nava care a salvat 706 persoane din tragedia ”Titanicului”, se scufundă.

Dar povestea nu se termină nici aici!

Pe 9 septembrie 1999, ”Reuters” anunță că Graham Jessop, fiul faimosului explorator Keith Jessop, a descoperit epava ”Carpathia” pe fundul Oceanului Atlantic, la 289 de kilometri de coasta englezească. ”S-a conservat perfect, e dintr-o singură piesă și în poziție verticală”, sună comunicatul. În realitate, e vorba despre ”SS Isis”, aparținând ”Hamburg America Line”, o navă scufundată pe 8 noiembrie 1936.

Dar povestea nu se termină nici de data aceasta!

În primăvara lui 2000, arheologul marin și, în același timp, scriitorul american Clive Cussler, anunță că asociația sa, ”National Underwater and Marine Agency” (NUMA), a găsit resturile navei ”Carpathia”, la 150 de metri adâncime, în apele irlandeze. Peste numai un an, resturile vasului sunt cumpărate de ”RMS Titanic INC”, compania ce deține drepturile de exploatare pentru faimosul vas. Azi, ”Carpathia” e tot acolo, dar multe dintre obiectele de pe el au fost recuperate...



facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI