Centenarul Marii Uniri. “Țăranul român a înfăptuit Unirea!” Bazele au fost puse de soldați și țărani, cot la cot

 
+4 click pentru
galerie

“Țăranul român a înfăptuit Unirea!”, este, poate, rezumatul a ceea ce a înseamnat 1 Decembrie 1918 pentru istoria României. Bazele Marii Uniri au fost puse de soldați și țărani, cot la cot.  Pentru un vis măreţ, români din toate teritoriile au trecut Carpaţii, cu trenul, cu căruţa, călare sau pe jos. Unii dintre ei, cei veniți din "Galațiu" au dovezi ale contribuției lor la constituirea României Mari. Născuți în același sat cu Samoilă Mârza, cel devenit "fotograful Unirii" fără să vrea, aceștia au fost surprinși în una dintre puținele imagini de la 1 Decembrie 1918. Cu ei s-a făcut Unirea, în urmă cu 100 de ani.

Cu ei, dar și cu cei care, cu un an sau doi înainte de Marea Unire, au luptat vitejește pe fronturile de război. Luptele date de Armata Română, românii ieșiți victorioși în bătăliile sângeroase de la Mărăști, Mărășești și Oituz, aveau să fie un imbold în ceea ce urma în istoria tumultoasă a poporului nostru. Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România trebuia să aibă loc. Românii își doreau o "Românie Mare". 

După ce în Primul Război Mondial, Armata Română a scris istorie cu victoriile de pe fronturile de luptă, lucrurile trebuiau să treacă la nivelul următor: O Românie unită.  Bătălia de la Mărăşeşti a fost considerată cea mai importată victorie românească din Primul Război Mondial. Soldaţii-ţărani ai Armatei Române reușeau să-i anihileze pe nemți și își cucereau libertatea: "Pe aici nu se trece" era deviza, pătată de sânge, a celor care au purtat armele poporului român.

(*Armata Română, în Primul Război Mondial)

Alba Iulia. 1 Decembrie 1918. "Peste 100.000 de ţărani, muncitori şi orăşeni veniţi din toate părţile unde se vorbea româneşte"

Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, convocată pentru data de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, a fost considerată de contemporani decisivă pentru ''unitatea naţională a tuturor românilor''. Astfel, la data hotărâtă, se aflau în Sala Unirii din Alba Iulia, pe lângă cei 1.228 de delegaţi (deputaţi) aleşi în circumscripţiile electorale cât şi ai tuturor instituţiilor şi organizaţiilor politice, culturale, profesionale, de învăţământ, religioase, militare, de femei, de sindicat ş.a., şi ''peste 100.000 de ţărani, muncitori şi orăşeni veniţi din toate părţile unde se vorbea româneşte, de la Iza maramureşeană până la Dunărea bănăţeană, din ţara Bârsei până la Crişuri''

Ziua Naţională a României a fost aleasă după momentul istoric din 1 decembrie 1918, când la Alba Iulia a fost înfăptuită Marea Unire şi are în spate numeroase poveşti, unele dintre acestea ştiute doar de istoricii care au cercetat în decursul timpului evenimentele de acum 99 de ani. Povestea Sălii Unirii, o veche casină militară devenită monument simbol al românilor, istoria singurelor fotografii realizate la Unire de către un fotograf ajuns din întâmplare acolo, dar şi faptul că detaliile privind Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia au fost stabilite în Hotelul „Hungaria”, imobil demolat apoi de comunişti, sunt doar câteva dintre detaliile inedite privind ziua de 1 decembrie 1918.

Hotelul "Hungaria”, locul unde au fost stabilite detaliile Marii Uniri

O poveste mai puţin cunoscută este cea a Hotelului "Hungaria” din Alba Iulia, un imobil impresionant în 1918, care a fost ales de personalităţile politice ale vremii ca loc de întâlnire în zilele dinainte de 1 decembrie şi în care s-a stabilit în detaliu programul zilei în care s-a făcut Marea Unire.

Cine să-i vadă, cine să-i știe pe țăranii ajunși la Alba Iulia cu trenul, cu căruţa, călare sau pe jos?

De numele lui Samoilă Mârza se leagă cele câteva fotografii care fac dovada, negru pe alb, a Marii Uniri. Cu doar câteva zile înainte de 1 Decembrie 2918, Mârza se întoarce în satul natal, Galtiu, iar în dimineaţa acestei zile porneşte şi el spre Alba Iulia, după ce mai întâi realizează trei fotografii cu sătenii din localitate care mergeau la Marea Adunare Naţională.

(*Una dintre fotografiile făcute de Mârza pe 1 Decembrie 1918)

Potrivit istoricilor, Samoilă Mârza a ajuns „fotograful Unirii” dintr-o întâmplare, deoarece fotograful Arthur Bach, angajat oficial de organizatorii Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, nu s-a prezentat pentru a imortaliza evenimentele. Impresionant este că tânărul fotograf a venit la Alba Iulia pe jos, aproape 11 kilometri, ducând pe o bicicletă aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele de sticlă folosite la fotografii.

Sala Unirii, o veche casină militară în care a fost proclamată Marea Unire

Sala Unirii din Alba Iulia datează din anul 1900, fiind o fostă casină militară care a devenit simbolul Marii Uniri după ce a fost folosită la 1 decembrie 1918 pentru întâlnirea celor 1.228 de reprezentanţi ai românilor din Transilvania.

Potrivit istoricilor, Sala Unirii era în 1918 casină militară ce aparţinea garnizoanei Regimentului 50 Infanterie al Armatei Austriece. În 1918, casina militară era o sală mare în care se ţineau balurile, festivităţile, iar după anul 1918 ea trece printr-o serie de modificări, fiind transformată în monumentul istoric de astăzi.

Astfel, după Marea Unire, vechea casină primeşte numele de Sala Unirii şi încep primele modificări pentru ca în 15 octombrie 1922 să găzduiască dineul oficial care marca încoronarea la Alba Iulia a Regelui Ferdinand şi Regina  Maria.

facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI
PREMIUM

Mai multe 

România la CENTENAR. 100 DE ANI de la MAREA UNIRE