Live acumNeatza cu Razvan si Dani
Prime Time 20:30Asia Express - Drumul Dragonului

Cum am ajuns să muncim? O istorie a muncii, pe scurt

Munca s-a culcușit bine în viețile noastre și, pentru mulți, e singurul lucru dătător de sens. Dar cum am ajuns să muncim? De ajutor ne e infograficul celor de la History of Ideas.

Birou de muncă din Boston.

The Boston Globe

Că muncim nu ni se pare nicicum. E o realitate la fel de certă ca apa care fierbe la 100 de grade Celsius și cerul albastru, la fel de fixă, de imperturbabilă ca distanța dintre două puncte de pe glob, ori ca faptul că, la naștere, orice om primește un nume. Munca s-a culcușit bine în viețile noastre și, pentru mulți, e singurul lucru dătător de sens. Dar cum am ajuns aici? De ajutor ne e infograficul celor de la History of Ideas.

Când vorbim despre muncă, ne gândim la două lucruri. Prima oară, la bani, adică la facerea lor. Ăsta e aspectul evident.

Însă discursul din zilele noastre despre muncă mai conține ceva. Astăzi, munca e asociată cu împlinirea, dezvoltarea personală, evoluția, creativitatea, o întreagă infanterie de termeni care încearcă să îndeplinească aceeași mult-râvnită promisiune: fericirea. E o idee frumoasă, nu?

Dar dacă e așa frumoasă, de ce ne dă bătăi de cap? Și... de când?

În creștinism, dintotdeauna. Începem în spate, mult în spate, în Grădina Raiului. Conform doctrinei creștine, când Adam și Eva au mâncat din Pomul Cunoașterii, pedeapsa lui Dumnezeu a fost munca. Geneza, 3:19: „Cu sudoarea frunții tale îți vei mânca pâinea, până când te vei întoarce în pământ.”

O primă informație și deja avem o antiteză puternică: munca = robie, ne-munca = Paradis. Această antiteză va naște și altele. Să continuăm.

Atena, 335 î.Hr. Aristotel deschide prima școală publică: Lyceum, un centru de învățare pentru cei mai inteligenți și înstăriți atenieni. Aristotel face o afirmație pe cât de concisă, pe atât de larg asumată de umanitate: Viața minții este doar pentru cei bogați, fiindcă „oricine trebuie să câștige bani ca să trăiască este un sclav”.

Banii și viața spiritual-intelectuală sunt două lucruri după care nu se poate alerga în același timp, declară filosoful, declarație de pe urma căreia se mai naște o antiteză. Ea va dăinui sute de ani.

Bogații se pot preocupa de noțiuni abstracte, precum lumea ideilor, mintea, sufletul, în timp ce săracii își vor duce viața în umbra noțiunilor concrete, cum ar fi munca.

Hipona, colonie romană din Africa, 396 d. Hr. La 396 de ani de la Nașterea lui Hristos, omul cunoscut astăzi de lumea creștină drept Sfântul Augustin resuscitează paradigma creștină asupra muncii.

Pe-atunci Episcop de Hipona, Augustin ține cuvântări „enoriașilor”. De reținut că majoritatea enoriașilor erau sclavi ai Imperiului Roman.

Pentru Augustin de Hipona, munca e rezultatul păcatului originar, deci trebuie acceptată fără drept de apel. „De această cupă a amărăciunii nimeni nu va fi iertat. Cupa de care Adam s-a legat trebuie băută de toți.” Dezlegarea? Numai după moarte.

A treia lecție, carevasăzică: munca e inevitabilă. Mergem mai departe.

Roma, 1508. Michelangelo începe lucrul la Capela Sixtină, pe banii Papei Iulius al II-lea. I se lasă mână liberă și i se promite o recompensă financiară uluitoare la final.

Nu degeaba se spune că Michelangelo și da Vinci au fost geniali, cu minți înaintea timpului lor. Să privim îndeaproape.

Cei doi își oferă talentul pe bani. Prestează servicii cui licitează mai mult. În mod evident, nu sunt sclavi. Și, la fel de evident, nu muncesc doar pentru bani. Ci pentru bucuria pe care le-o aduce finalizarea unei munci. Pentru faimă sau reputație. Sună cunoscut?

A patra lecție, prima schimbare majoră de perspectivă. Munca e dezrobire, un câștig creativ. Idee renascentistă de la Michelangelo și da Vinci, valabilă și astăzi.

Wittenberg, Sfântul Imperiul Roman, 1520. Martin Luther, fondatorul protestantismului, zice că Omul îl poate sluji pe Dumnezeu nu doar făcându-se preot, cum se crezuse până atunci, ci și prin alte moduri, poate chiar mai inspirate. Luther spune că să muncești e cea mai bună formă de a demonstra că-ți iubești aproapele.

Luther supralicitează: treburile prin gospodărie pe care le săvârșesc servitorii sau slujnicele sunt chiar mai plăcute Domnului decât ritualurile săvârșite de preoți.

Protestantismul creează o revoluție în felul în care e văzută munca de zi cu zi – e o onoare, o propășire spirituală. De unde nimeni nu voia să muncească, toți muncesc abitir.

A cincea paradigmă, de la Luther citire: munca văzută, casnică, concretă, e biletul câștigător către Rai. O secundă zăbovită aiurea e un păcat în sine.

Paris, 1750. Filosoful Diderot și matematicianul D'Alembert publică primul volum din Encyclopédie, o carte care-și propune să acopere fiecare meșteșug cunoscut de om până atunci. Lăcătuși, brutari, tâmplari, zidari, Diderot și D'Alembert îi omagiază pe toți cu aceeași dăruire.

De necrezut poate, dar asta e sursa principiului că „nu contează ce meserie ai, important e să ai o meserie”.

Rămânem în Paris, e anul 1844. Aflat în exil, Karl Marx publică „Manuscrisele economice și filosofice”, o carte cu o total altă viziune despre muncă.

Marx se împotrivește capitalismului, culmea!, nu fiindcă muncitorii sunt plătiți prost și lucrează în condiții mizere, ci fiindcă munca e... plictisitoare și fără rost.

Asta e adevărată problemă a capitalismului în ochii lui Marx: că nu-i lasă pe oameni să-și dezvolte caracterul. Nu cantitatea, cum s-a spus, căci, vorba aceea, Marx însuși lucra la scrierile lui chiar și 12 ore pe zi.

Disperarea lui cea mare era, se pare, că bunurile ieșite pe bandă rulantă în Europa acelor vremuri veneau dintr-o muncă total deconectată de aspirațiile și talentele oamenilor care o făceau.

Treptat, ideea asta va căpăta noi și noi rotunjimi. Forma finală va fi comunismul.

Universitatea din Chicago, SUA, 1899. Economistul Thorstein Veblen publică opera „Teoria clasei de lux”. Subiectul: bogații își construiesc o viață fără griji, viață în care principala preocupare este cum să pierzi vremea în moduri cât mai spectaculoase cu putință.

Aha!, exclamă cei strâmtorați. Dacă nu putem fi bogați, măcar să părem bogați. Nu-n fiecare zi, doar în zilele în care ne ține buzunarul. Așa apare conceptul de timp liber.

Washington D.C., 1945. După 45 de ani de la inventarea pe hârtie a timpului liber, două Războaie Mondiale la activ, numeroase progrese tehnice și științifice, și multă hărmălaie socială, Katharine Cook Briggs și fiica ei, Isabel Briggs Myers inventează testul Briggs-Myers.

Testul Briggs-Myers ia în considerare personalitatea omului spre a-i sugera ce profesie i s-ar potrivi.

De aici ideea că munca trebuie să ne scoată în evidență aptitudinile.

Anii '80, Occident, plin consumerism. Reintră în vogă antiteza renascentistă dintre munci obositoare și „proaste” și munci „bune”, creative. Viitorul muncii va fi distractiv, anunța o reclamă din 1984 la o mare firmă de tehnologie.

Astăzi, futurologii ne promit că mâine vom lucra cot la cot cu roboții, că prin muncă vom salva planeta, că vom putea lucra de oriunde și oricând, că organizațiile viitorului își vor lua angajamentul de a ne face mai buni și mai buni și mai buni, zi de zi...

Concluzia vă aparține.

Fanatik.ro

Băiat bătut pe stradă de un tânăr dezbrăcat

Observator Antena 1

Mihaela Apostolides, executată în Italia

Observator Antena 1

O adolescentă de doar 15 ani a murit, în timp ce făcea amor cu iubitul în mașină! Băiatul...

Spynews.ro

De azi e oficial! Alocatiile pentru copii se majoreaza! Cand ar urma sa aiba loc marirea! Veşti...

Spynews.ro

Nu doar în frizerii se aplică "taxa Covid". Afacerile care au decis să îşi acopere...

AntenaSport

Cine a profitat de COVID? Cu ce se ocupă cei doi bărbați care au făcut o avere în această...

AntenaSport

Daniela Crudu este istorie! Mihai Costea, într-o nouă relație cu o altă bombă sexy din lumea...

Antenastars.ro

Are sau nu are coronavirus? Horia Moculescu, primele declarații după ce a fost testat: „Am...

Antenastars.ro

Surorile Kardashian au un frate pe care l-au ținut secret până acum. Motivul?

Zu TV

ZECE piese pe care artiștii le-au lansat de ziua lor

Zu TV

5 zodii care redescoperă dragostea în 2018 – Cea mai iubită zodie este…

tvhappy.ro

Comoara neprețuită din România, pe care multe popoare ar vrea sa o mai aibă. Străinii sunt...

Playtech.ro

Clejanii au intrat în pământ de rușine! Cum a fost filmat Fulgy: ”Pleacă de aici că te...

Playtech.ro

Tragedie în fotbalul românesc! Un jucător de la U Cluj a murit. Motivul decesului şi anunţul...

Telekomsport.ro

Margherita a recunoscut! Ce pastile a consumat, de fapt

Capital.ro

Blestem la Asia Express! Ce s-a ales de suma imensă de bani

Impact

Horoscop Minerva pentru săptămâna 25-31 mai. Gemenii învață să meargă mai departe,...

Antena3.ro

Umilință supremă pentru Alex Velea! Sa vedem daca pe bune aia sunt copii lui. Înjurături ca...

Voxbiz.ro

Ce masini conduc, de fapt, sefii de la Pro TV

Cars.ro

Obligativitatea purtării măștilor și verificarea temperaturii – afacerea secolului. Între...

Jurnalul
Cele mai noi stiri
Lajumate.ro