Live acumChefi la cutite Sezonul 9
Prime Time 20:30Chefi la cutite Sezonul 9

Cum arăta o diplomă de bacalaureat din 1932, eliberată de Ministrul Instrucțiunii! Nota finală era dată, astfel încât absolventul „să se poată bucura de toate drepturile acordate de legile în vigoare!"

În 2017, peste 130.000 de mii de absolvenţi de liceu încearcă să treacă cu bine de „examenul maturității”.

În 2017, peste 130.000 de mii de absolvenţi de liceu încearcă să treacă cu bine de „examenul maturității”, având de trecut doar trei probe de foc, în afară de examinările orale (competențele lingvistice, digitale și cele la o limbă de circulație internațională), la care au primit calificative.

În ciuda rezultatelor slabe, după mai multe reforme în învățământ, bacalaureatul în România s-a transformat într-un „examen al maturității” simplificat considerabil, în raport cu alte vremuri! Materii din ce în ce mai puține, exigențe tot mai mici, pagini tot mai puține de învățat: aceasta ar putea fi sinteza a ceea ce se întâmplă acum în România.

În perioada interbelică, bacalaureatul însemna o vară întreagă de „probe de foc”. Dacă la un singur examen nu obțineai un calificativ de trecere, ca absolvent erai nevoit să treci din nou toate probele, în vara următoare.

În perioada interbelică: opt materii „testate”

Criticul literar Daniel Cristea-Enache, profesor de literatură la rândul lui, a publicat pe o rețea de socializare diploma de bacalaureat a bunicii lui, obținută în anul 1932.

„Examenul de bacalaureat, bunica mea, Rampach M. Evdochia Niculina, n. 6 sept. 1914 în București, fiica lui Maximilian Rampach, de cetățenie română, de naționalitate elvețiană, de religie ortodoxă , l-a dat în 1932, cu două probe scrise (Limba română, Științe naturale) și cu șase probe orale (Limba română, Istoria patriei, Geografia României, Limba franceză, Filosofie-Drept și Științe naturale). Media generală: foarte bine”, a scris literatul pe rețeaua de socializare.


Diploma a fost pe 7 iulie 1932 de Ministrul Instrucțiunii, astfel încît eleva absolventă a Liceului Regina Maria din București să se poată „bucura de toate drepturile acordate de legile și regulamentele în vigoare”.

Elevii care învățau între cele două războiae făceau „Gimnastică” și „Igienă”


De asemenea, elevii care urmau studii liceale între cele două războaie, dobândeau competențe în domenii diverse, de la „Limba latină” până la „Gimnastică” și „Igienă”. Curricula era una generoasă, ba chiar mai diversificată ca în zilele noastre, când elevii pot opta pentru opționale ca „Scriere Creativă” sau „Jurnalism”.

Religia, Limba română, Limba latină, Limba franceză, Limba Germană (Engleză, Italiană), Limba elină, Istoria, Filosofia, Dreptul și Economia Politică, Geografia, Matematici, Științe Fizico-chimice, Științe naturale, Igiena, Desenul, Muzica, Gimnastica, Purtarea, Frecventarea, Forma exterioară, Lucrul era materii de liceu pe care trebuia să le promovezi pentru a intra în examenul maturității.

„Dispensare” la Sport, obținută în caz de forță majoră

„Delicioasă e rubrica "Forma exterioară", unde în primele trei clase apare calificativul "Foarte îngrijită", iar în ultima, "Îngrijită". În fine, în clasa a IV-a, la Gimnastică, bunica mea a fost "Dispensată". Timbrele pe care sînt aplicate ștampilele sînt două timbre fiscale, unul roșu (lei 11), altul gri (lei 3), și unul pe care scrie "Timbrul Aviației", albastru (2 lei)”, mai explică sursa citată.

Așadar, „motivarea la Educație Fizică și Sport” de astăzi se traducea în Interbelic prin „dispensare”. Actul se obținea extrem de greu, în cazul unui handicap sau al unei incapacități fizice majore.


După 1932, examenul de bacalaureat a devenit și mai greu

După 1932, examenul maturității devine mai dificil, i se adaugă noi probe, iar durata lui este mult mai mare. Mărturii despre examenul de bacalaureat găsim în mai multe jurnale sau scrieri diaristice. Printre acestea, “Jurnalul unei fete greu de mulțumit”, o lucrare care acoperă perioada 1932 -1951, consemnat de Jeni Acterian, o scriitoare pasionată de teatru și literatură. Potrivit autoarei, examenul maturității era unul complex, istovitor și extrem de greu.

Ca tânăr absolvent, erai obligat să dai trei tipuri de teste într-o singură vară, în total 26 de examene: la materiile studiate în timpul liceului, de bacalaureat și, în final cel de admitere la facultate.

“28 august 1935. Duminică încep (examenele de final de liceu n.noastră). Optsprezece examene în paispreze zile. În fiecare zi unul, fără niciun răgaz… 29 august: Am făcut 185 de versuri din versuri din Eneida (scrisă de Vergilius – n.red.). 2 septembrie: Am dat examen la literatura franceză.

La scris am avut de ales între caracterizarea operei lui Balzac și analiza romanului Salammbo (scris de Gustave Flaubert – n.red.). La oral mi-a cerut să spun ceva despre școala parnasiană. Am enunțat toate principiile Parnasului, am citat toți parnasienii, am intrat în simbolism. M-a întrebat dacă pot să îi spun ceva din Baudelaire. Aș fi putut să îi vorbesc o oră… Mâine am fi avut istoria, dar s-a amânat din cauza înmormântării reginei Astrid a Belgiei. Poimâine, istoria. 5 septembrie: Ieri, istoria românilor. Bine, chiar foarte bine. Mai ales scrisul. Azi, științele naturale, biologia și geologia. La scris, mi s-a dat generația spontanee și Pasteur. Am făcut perfect, desigur. La oral, evoluția celulei în decursul epocii geologice. Mâine, filosofie, logică și psihologie. Acum mă apuc de logică și învăț până la prânz, apoi la psihologie până dimineața… 7 septembrie: Ieri, filosofie. Destul de bine. Azi, astronomie. De o săptămână nu am dormit decât două sau trei ore pe noapte. Sunt teribil de obosită”, a scris Jeni Acterian.

Surse foto: Daniel Cristea-Enache, Lucian Iorga

Recomandari