Unul dintre primele sentimente pe care le-am dus pe Lună a fost invidia! Sabotajul prin care omenirea a fost făcută de rușine. „NASA a ținut totul secret”

 
+10 click pentru
galerie

Pacea a fost un cuvânt-cheie în mesajul rostit de Neil Armstrong în urmă cu 50 de ani, când a intrat în istorie ca primul om care a pășit pe Lună. Doar că acolo, pe suprafața satelitului natural al Pământului, în momentul memorabil, domnea, de fapt, altceva – invidia. Sentimentul ardea în sufletul lui Buzz Aldrin, coechipierul lui Armstrong, al doilea om care a pășit pe Lună. S-ar fi răzbunat pe loc, cu un sabotaj incredibil, pe care NASA ar fi ținut să îl îngroape, și a avut grijă să marcheze și el două premiere – una deloc lăudabilă, iar alta controversată.

Neil Armstrong și Buzz Aldrin nu au fost prieteni, deși au scris istorie împreună. Una dintre probleme a fost, firește, aceea că doar unul dintre ei a devenit „primul om care a pășit pe Lună”. Însă, prietenia dintre cei doi era imposibilă, oricum. De altfel, au avut conflicte înainte de misiunea Apollo 11.

Scânteile aprinse între Neil Armstrong și Buzz Aldrin înainte de Apollo 11

Cei doi astronauți aveau personalități total diferiteuna apreciată de NASA, alta mai puțin. Dacă Buzz Aldrin era insistent și ambițios, dar și arogant și obsedat de faimă, Neil Armstrong se situa la polul opus – avea atitudinea unui erou, era modest și tăcut. Relația dificilă dintre cei doi a fost prezentată în filmul „First Man”, regizat de Damien Chazelle, cu Ryan Gosling în rolul lui Armstrong și Corey Stoll în rolul lui Buzz Aldrin. Lungmetrajul este bazat pe biografia omonimă, lansată în 2005.

Primul conflict dintre Neil Armstrong și Buzz Aldrin a pornit de la un comentariu pe care primul dintre ei l-a considerat josnic. Buzz Aldrin, care nu se preocupa de ceea ce ar putea crede alte persoane despre părerile lui, a spus că un alt astronaut al NASA, pilotul Elliot See, a fost vinovat de propria moarte. See a murit în anul 1966, într-un accident aviatic. În opinia lui Aldrin, acesta „a pilotat prea încet avionul”. Armstong l-a criticat atunci pe cel care avea să îi fie coechipier în misiunea Apollo 11, spunând că s-a grăbit să își judece colegul.

Un alt moment tensionat dintre cei doi ar fi avut loc după finalul tragic al misiunii Apollo 1, din 1967, în care echipajul a murit. Astronauții Gus Grissom, Roger Chaffee și Ed White și-au pierdut viețile într-o explozie, pentru același scop - prima aselenizare din istorie. Aldrin ar fi privit această tragedie ca pe o oportunitate pentru el însuși. Fără comandantul Gus Grisson în peisaj, el avea șansa de a ajunge pe Lună. Armstrong ar fi fost șocat de atitudinea lui Buzz Aldrin, mai ales pentru că acesta s-ar fi bucurat fără să ia în calcul și faptul că alături de Grissom a murit unul dintre cei mai buni prieteni ai lui, Ed White.

Dincolo de toate acestea, Buzz Aldrin ar fi făcut o adevărată campanie în cadrul NASA pentru a fi ales să devină „primul om care a pășit pe Lună”. Deși astronautul a negat faptul că a râvnit vreodată la acest titlu, colegi de-ai lui au spus o cu totul altă poveste.

„Cred că principala lui problemă a fost că Neil a fost ales de NASA să devină primul om care a pășit pe Lună”, a spus cel de-al treilea astronaut care a participat la misiunea Apollo 11, Mike Collins, potrivit biografiei „First Man”.

Buzz Aldrin a fost sigur că avea să devină „primul om care a pășit pe Lună”

Inițial, Buzz Aldrin chiar ar fi trebuit să devină „primul om care a pășit pe Lună”. Motivul a fost că, potrivit tradiției, comandantul misiunii, care a fost Neil Armstrong, trebuia să părăsească ultimul nava.

Când a auzit că această tradiție nu va fi respectată, Buzz Aldrin l-a confruntat pe Neil Armstrong, după care a intrat furios în biroul astronautului Gene Cernan, tunând și fulgerând că este dreptul lui să pășească primul pe Lună.

Mike Collins a spus ulterior că Buzz Aldrin a fost teribil de mâhnit de faptul că avea să fie „al doilea om” care a pășit pe Lună.

NASA l-ar fi ales pe Neil Armstrong să pășească primul pe Lună tocmai pentru că el nu era atât de obsedat de faimă încât să vâneze această oportunitate. „Tatăl meu spunea despre el că este doar un inginer tocilar cu șosete albe care își păzește buzunarele”, a povestit Rick, unul dintre fiii lui Armstrong. „Neil Armstrong – reținut, cu voce blândă și atitudine de erou – a fost singura noastră opțiune”, a spus și Christopher C Kraft Jr, executiv NASA.

Neil Armstrong și-a câștigat meritul de a deveni „primul om care a pășit pe Lună”

Comandant al misiunii Apollo 11, Neil Armstrong și-a câștigat ulterior meritul de a deveni „primul om care a pășit pe Lună”, în fața întregii lumi. Astronautul și-a păstrat cumpătul și a aselenizat în siguranță cu nava Eagle (Vulturul), deși ar mai fi avut doar aproximativ 20 de secunde la dispoziție, iar vizibilitatea îi era redusă de praf de pe suprafața Lunii.

Pentru el, acela a fost apogeul misiunii Apollo 11, și nu primul pas pe care l-a făcut pe Lună. „Piloții nu se bucură în mod special de mersul pe jos. Poliții se bucură de zbor”, a spus el ulterior, într-un interviu.

Astfel, „Un pas mic pentru (un) om, un salt uriaș pentru omenire”, nu a fost apogeul misiunii Apollo 11 pentru Neil Armstrong.

Sabotajul lui Buzz Aldrin pe Lună

În misiunea Apollo 11, Neil Armstrong și Buzz Aldrin au primit fiecare câte o cameră foto performantă, pentru a documenta momentul istoricul. Totuși, astăzi există doar câteva imagini, de slabă calitate, cu Neil Armstrong pe Lună - surprinse de camerele de televiziune menite să capteze aselenizarea și primul pas pe satelitul natural al Pământului.

„Nimeni nu s-a întrebat de ce nu am publicat imagini cu Neil Armstrong pe Lună. Aceste imagini nu există. Însă, ni s-a spus să nu menționăm asta. Buzz era invidios pe Neil și nu i-a făcut poze. Avem sute de fotografii cu oamenii care au pășit pe Lună, dar niciuna cu primul dintre ei”, a spus Richard Underwood, care susține că a condus, practic, departamentul de fotografie al NASA, DIN Houston, Texas.

La acel moment, când departamentul de relații publice al NASA ar fi intenționat să mușamalizeze sabotajul și să pretindă că în unele fotografii din Apollo 11 apare Neil Armstrong, Richard Underwood s-ar fi opus. El ar fi adus argumentul că exista șansa ca un copil pasionat de astronomie să își dea seama că în imagini apare Buzz Aldrin și să atragă atenția presei.

Însă, un purtător de cuvânt al NASA, John Yambrick, a negat afirmațiile lui Underwood. El a declarat că era datoria lui Neil Armstrong să facă poze și că nu ar fi fost vorba de un sabotaj făcut de Buzz Aldrin.  

Și Buzz Aldrin însuși a avut o explicație referitoare la presupusul sabotaj. „Neil a avut o cameră foto în cea mai mare parte a timpului. În cele mai multe fotografii de pe Lună în care apare un astronaut, acel astronaut sunt eu. Abia când ne-am întors pe Pământ am realizat că existau foarte puține imagini cu Neil. Probabil că a fost vina mea, dar nu am simulat niciodată documentarea fotografică în timpul antrenamentului nostru”, a explicat el.

Buzz Aldrin a marcat două premiere pe Lună

Astronautul Buzz Aldrin a povestit, în cadrul unui interviu, că a marcat și el o premieră pe Lună, deși a pășit pe suprafața acesteia la 19 minute după Neil Armstrong, în timp ce Mchael Collins a rămas pe orbita satelitului natural, în nava Columbia. „Din motive biologice, primul lucru pe care l-am făcut la capătul scării navei noastre a fost să urinez în tubul din costumul meu spațial. Apoi, m-am uitat în jur și l-am auzit pe Neil descriind peisajul drept «frumos». Nu am fost de acord. Eu am descris totul drept o «pustietate magnifică». M-am gândit cum tot cea ce priveam nu s-a schimbat timp de mii de ani”, a spus astronautul.

Un detaliu mai puțin cunoscut despre Apollo 11 este că Buzz Aldrin a marcat o altă premieră pe Lună. Prezbitarian, astronautul a avut permisiunea de a-și ține un mic ritual religios. „Am vrut să fac ceva personal și simbolic pentru a-mi demonstra recunoștința, după aselenizare. Am primit permisiunea de a-mi ține o Euharistie, cu vin și anafură, pe suprafața Lunii. Am fost sfătuit să nu menționez asta la acea vreme. Cineva criticase vehement faptul că echipajul Apollo 8 a vrut să citească din Biblie”, a povestit el.

Ulterior, Buzz Aldrin și-a regretat ritualul religios. „Deși pentru mine a avut o mare însemnătate, a fost o ceremonie creștină, iar noi am aselenizat în numele întregii omeniri – creștini, evrei, musulmani, animiști, agnostici sau atei. Însă, în acel moment, nu m-am putut gândi la o modalitate mai bună de a recunoaște uluitoarea experiență Apollo 11 decât mulțumindu-i lui Dumnezeu”.

Viețile astronauților, înapoi pe Pământ

Întorși pe Pământ, după 21 de ore și 36 de minute petrecute pe suprafața Lunii și după 21 de zile petrecute în carantină, Neil Armstrong și Buzz Aldrin s-au confruntat diferit cu faima internațională. Primul a respins celebritatea, al doilea a îmbrățișat-o, scriind cărți, ținând discursuri în jurul lumii și având multe apariții televizate.

Însă, Buzz Aldrin a trecut și prin momente dificile – a fost diagnosticat cu depresie, după ce mama lui s-a sinucis în mai 1968, și a devenit alcoolic. Aldrin a considerat că celebritatea lui a contribuit la moartea mamei lui. Bunicul lui din partea mamei și-a pus și el capăt zilelor, anterior, iar Aldrin s-a gândit că a moștenit depresia.

Ambii astronauți au avut căsnicii eșuate. Buzz Aldrin, acum în vârstă de 89 de ani, a divorțat de trei ori, iar Neil Armstrong a divorțat o dată, cea de-a doua soție fiindu-i alături până la sfârșitul vieții lui. Ambii astronauți au avut câte trei copii, dar unul dintre ei – fiica lui Neil Armstrong, a murit la vârsta de doi ani, în 1962, de pneumonie, din cauza unui sistem imunitar slăbit de un tratament agresiv, pentru o tumoare malignă.

Primul om care a pășit pe Lună, Neil Armstrong, a murit pe 25 august 2012, la vârsta de 82 de ani, din cauza unor complicații suferite în urma unei operații de bypass.

Misiunea Apollo 11 a fost lansată pe 16 iulie 1969, cu Neil Alden Armstrong, comandantul misiunii, Michael Collins, pilotul modulului de comandă și Edwin Eugene „Buzz” Aldrin Jr., comandantul modulului lunar. Pe tot parcursul coborârii, Aldrin i-a spus datele necesare navigării lui Armstrong, care conducea Modulul Lunar.

Pe 20 iulie 1969, la 20:17:40 UTC (ora universală coordonată) Armstrong și Aldrin au aselenizat cu Eagle (Vulturul), în timp ce Collins orbita deasupra lor. După câteva ore de pregătiri, pe 21 iulie 1969, la 02:51, Neil Armstrong a început să coboare din navă, ajungând să pășească pe Lună, pentru prima dată în istorie.

Astronauții s-au întors pe Pământ pe 24 iulie, aterizând în Oceanul Pacific, după mai bine de opt zile petrecute în spațiul cosmic.



facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI