„L-am implorat, dar m-a smuls din brațele lui și m-a trântit în barcă. Un bebeluș a căzut în fața mea”. După scufundarea Titanicului, o femeie nu a mai putut plânge niciodată

 
+3 click pentru
galerie

O femeie care a supraviețuit scufundării Titanicului, Jennie Louise Hansen, a lăsat în urmă o mărturie cutremurătoare despre tragedia ce i-a marcat viața, rămânând în istorie. Înainte de a păși pe celebrul pachebot, ea și-a organizat propria înmormântare, având un presentiment sumbru. Doar că nu a murit ea, ci o parte din sufletul ei. Supraviețuitoarea nu a mai putut, fizic, să verse nicio lacrimă.

Jennie Louise Hansen s-a născut pe 20 decembrie 1866, în Racine, SUA. În anul 1912, Jennie a pornit spre Danemarca, alături de soțul ei, Claus Peter Hansen. La întoarcere, cei doi au fost însoțiți de Henrik, fratele mai mic al bărbatului.

În anul 1912, cei trei au urcat pe Titanic. Însă, doar Jennie avea să supraviețuiască tragediei ce a rămas în istorie.

Înainte de a se îmbarca pe Titanic, Jennie a avut presentimentul că nu se va întoarce din călătoria spre Europa. Cu acestgând negru ce nu îi dădea pace, Jennie i-a spus fratelui ei și l-a rugat să o ajute cu organizarea propriei înmormântări.

Motivul pentru care Jennie Louise Hansen s-a așteptat la ce era mai rău înainte de a păși pe Titanic

Este posibil ca Jennie Louise Hansen să fi avut o intuiție extraordinară. Însă, la „predicția” ei înfiorătoare ar fi putut contribui și trecutul ei sumbru.

Cu 28 de ani înainte de a se scufunda Titanicul, Jennie a lucrat ca patiser la un hotel. În 1884, hotelul a fost distrus într-un incendiu. Atunci, Jennie a fost la un pas de moarte. Cu câteva luni înainte de acest incident teribil Jennie a fost găsită inconștientă în bucătăria plină de fum de la cuptor.

Scufundarea Titanicului a fost ultima tragedie din viața lui Jennie Louise Hansen. După doar cinci zile pe care le-a petrecut pe Titanic, ea și-a pierdut soțul și cumnatul.

Femeia a scris despre scufundarea Titanicului, menționând și primul moment în care și-a dat seama că se întâmplă ceva rău. „Primul moment în care am simțit că ceva nu este în regulă a fost când s-au oprit motoarele. Nu am simțit aproape nimic când Titanic a lovit aisbergul, dar după câteva zile la bordul navei, te obișnuiesști atât de mult cu sunetul motoarelor uriașe, îmcât atunci când acestea se opresc, îți dai seama imediat”, ascris ea.

„Eram în pat, dar am dat fuga la Peter și i-am spus că s-a întâmplat ceva și să urce imediat. Însă, el mi-a spus că nu se întâmplă nimic grav. Am deschis ușa cabinei noastre să înyreb pe cineva ce se petrece, dar mi-au spus daor să mă întorc în pat. Așa am făcut, dar am auzit pasageri urcând și am aruncat încă o privire în jur. Am văzut angajații cabinei cu veste de salvare pe ei și oameni alergând împrejur,. Am întrebat din nou ce se petrece și un ofițer a urlat la mine să îmi pun o vestă de salvare și să ies pe punte”, a mai povestit Jennie Louise Hansen.

Apoi, femeia i-a alertat pe soțul șu cumnatul ei. S-au schimbat în haine de zi și și-au pus veste de salvare.

„Până la acest moment, știam că se petrece ceva îngrozitor și am auzit focuri de armă. Însă, nu am putut să îmi dau seama dacă acelea erau semnale pentru ajutor sau focuri de armă pentru a calma mulțimea panicată. Am ieșit pe punte și am fost nevoiți, din cauza aglomerației, să coborâm pe o scară de fier pentru a ieși din navă”, a mai povestit Jennie.

Înainte de a muri, soțul ei, Claus Peter, a reușit să o ducă pe Jennie la barca de salvare numărul 11, spunâdu-I că unul dintre ei trebuie să supraviețuiască și să spună povestea acasă.

„Am rămas țintuită pe loc cu Peter și Henry, iar când un ofițer mi-a spus că trebuie să urc în barca de salvare, am vrut să fac asta. Însă, când am văzut că nu îl lasă și pe Peter să vină cu mine m-am prins de el și am implorat ofițerii să îi permită să rămână în barcă, alături de mine. Un ofițer m-a înșfăcat în timp ce îl sărutam pe Peter, m-a smuls din brațele lui și m-a aruncat în barca de salvare. M-am lovit puternic la cap am suferit un șoc. Erau 40 de femei în mica barcă de salvare și era aglomerat”, a mai scris Jennie amintindu-și de tragedie.

„În timp ce barca cobora spre apă, cineva a aruncat un bebeluș peste punte, dar în loc să ajungă în barca de salvare, copilul s-a lovit de apă și s-a înecat”, și-a mai amintit supraviețuitoarea.

„Peter mi-a aruncat haina din păr de ponei și am prins-o. În timp ce ne îndepărtam de Titanicul ce se scufunda, i-am privit pe Peter și Henry stând pe puntea din față. A fost cea mai cumplită scenă pe care am văzut-o vreodată. Titanicul s-a rupt în două, cu oameni la bord care strigau și plângeau, în timp ce o trupă interpreta melodia «Nearer My God to Thee». Acea noapte a fost cea mai frumoasă pe care am avut-o în timpul croazierei. Apa era calmă și singurul lucru neplăcut era frigul, deoarece eram foarte aproape de aisberguri. Am privit mult timp nava scufundându-se, deoarece era vizibilitate”, a mai scris supraviețuitoarea.

După scufundarea Titanicului, Jennie a ajuns în New York, unde a fost internată într-un spital. Ea a suferit un șoc atât de puternic încât i-a fost afectat întregul sistem nervos. Hennie nu a mai putut, fizic, să verse nicio lacrimă după această tragedie.

Femeia a fost chinuită de coșmaruri teribile mult timp după tragedie. Ea a locuit cu fratele ei Thomas în Racine. Thomas și soția lui au fost adesea nevoiți să o liniștească pe Jennie în timpul nopții, când coșmarurile ei deveneau greu de suportat.

Jennie Louise Hansen s-a recăsătorit. Soțul ei, Elmer Emerson, era cu 19 ani mai tânăr decât ea. Jennie a murit în 1952, bolnavă de bronșită, la vârsta de 85 de ani. A fost înmormântată în cimitirul din Racine. 

RMS Titanic a fost cel mai mare pachebot din lume când a plecat în călătoria sa inaugurală din Southampton, Anglia, cu destinația New York, pe 10 aprilie 1912.

La patru zile de la plecare, la ora 23.40 în data de 14 aprilie 1912, s-a ciocnit de un aisberg și s-a scufundat la ora 2:20 în dimineața următoare. În urma naufragiului și-au pierdut viața 1.514 persoane din 2228, în unul din cele mai cumplite dezastre maritime pe timp de pace din istorie.



facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI
PREMIUM

Mai multe