Live acumObservator Sport
Prime Time 20:30Chefi la cuţite

Eminescu i-a furat lui Amza Pellea două premii ”Oscar”. ”Grijania ei de lume!” 89 de ani de la naștere

”Atunci i-am condamnat pe toți la moarte” și ”Osânda” sunt două dintre capodoperele în care joacă Amza Pellea. Cu toții gândim că dacă Eminescu ar fi fost Shakespeare, Băileștii Doljului s-ar fi lăudat, astăzi, cu două premii ”Oscar”. 89 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai mari actori români

”Da ce-nseamnă Ipu? Nimic...Eu de aceea n-am putut răbda, oamenii mi-au zis în fel și chip. Tare urât...Strimfli, Căhcădare, Croampă...Și eu nu m-am mâniat”...

Când cadrul se lărgește, Ipu, nebunul satului, care luptase în prima mare grozăvie mondială, la Bătălia de la Doberdo, unde fusese rănit la cap și de unde se-ntorsese cu mintea rătăcită din tranșee, e colo-n capul mesei. Toți s-au ridicat să se văicărească: popa, primarele, notarul, soațele, copilandrele..Toți se dau de ceasul morții, toți își freacă palmele a deznădejde! Părintele Ioan, Besoiu, Dinică, cel ce face și desface actele, Tavi Cotescu, doctorul Bunu, Ioana Bulcă, Margareta...

Doar Ipu și elevul aflat în vacanță, orfan de părinți și de frate, Cristian Șofron, mai stau pe scaune. ”Bine, am să mă duc și-am să le spun că l-am omorât eu!” Nu există scenă precum aceasta în întreaga filmografie românească. Vara lui 1944. Nemții, în retragere, pierd un om, ucis într-un sat. Cer ca până de dimineață să li se dea un vinovat, altfel nimicesc orice suflare din jur. Ipu, cunoscut ca baciul Tudor, se oferă să se ducă el, să recunoască ceea ce nu are de recunoscut. Divorțase de soție, Fumegoaia, cu vroe 23 de ani în urmă. N-o scosese din suflet, o păstrase acolo, într-un cotlon. Amza Pellea interpretează magistral. ”Mormântul să mi-l faceți colo, lângă salcie, unde odihnește dom' primar Oancea”, cere. I se dă totul, pământ, mult pământ, i se face promisiune de aranjament de slujbă ca la carte, sora, Catița, se alege cu 25.000 de lei de la medic...Dar totu-i în zadar: frontul îi împinge pe friții lui Sergiu Nicolaescu, care, în retragere, uită că au de pedepsit pe cineva și pleacă degrab', în fum și colb, călare pe motorizatele lor...

„Aștept să mă împac cu ideea că nu sunt nemuritoare. Tot timpul mi-a fost frică de moarte”. Una dintre cele mai mari actrițe ale României, Eliza Petrăchescu, un destin cumplit! A murit singură, la cutremurul din 1977

Ipu și băiatul se joacă pentru ultima oară de-a țarul și de-a Napoleon. Priviți cu atenție imaginile în care bătrânul sărută mâna celui mic și îi spune: ”Iartă-mă, iartă-mă că m-am terfelit și eu. Sărăcia”...

Plutonierul Gociman, interpretat de Ștefan Mihăilescu - Brăila, apare și urlă ”Au fugiiitt, vin ai noștri!” Uite-o și pe Eliza Petrăchescu, Fumegoaia, stinsă la cutremurul din 1977, aflată la debut. Ipu, care are o datorie de îndeplinit, șade pe treptele bisericii și se întreabă: ”Cum o să plece? Și eu?”...Sosește scena de final, cu Ipu în genunchi, plângând în țărână, cu Gociman trecând pe lângă el și aruncând un ”Ăsta e beat! Duhnește!”, în timp ce cel mic spune ”Și-atunci i-am condamnat pe toți la moarte” și trage cu pistolul. Magistrală. Ca și muzica lui Tiberiu Olah.

Ecranizare după nuvela lui Titus Popovici, ”Moartea lui Ipu”, o dramă psihologică incredibilă, lansată pe 24 ianuarie 1972

”Meseria de actor e frumoasă. Superbă. O meserie dumnezeiască, pentru că îți permite, ca nici una, nici alta, să ajungi la sufletul oamenilor. Sensibilitatea este elementul de bază. Mi se pare încă teribil de pasionant să găsesc drumul de acces spre o imagine pe care mi-o formasem despre personaj. Să fie viabil, să fie adevărat, să emoționeze deci: să trezească sensibilitatea spectatorului”.

Amza Pellea

Manlache, găurit de glonț de pușcă slobozit din flinta jandarmului Ion, care-l pândea lângă biserică, nu se oprește, suie dealul, din ce în ce mai greu. Ajunge colo, sus, cu ultimele puteri, la cruce, într-un efort sisisfico - cristic. Asta e ”Osânda” sa. Cade peste ea, o scoate din pământ și rostește: ”Grijania ei de lume!”.

Ocnașul se întoarce acasă după 12 ani de pribegie: 10 la sare, pentru că participase la Răscoala de la 1907, doi de război. Lumea nu-l primește. ”Pleacă de aici că te împușc ca pe un câine! Bețivule!”, e întâmpinat la barieră. E acuzat, pe nedrept, de moartea boierului pentru care trebăluia. Fuge în munți, dar e ucis de jandarmul Ion, dușmanul său de moarte...Amza Pellea se găsește, din noum, cu regizorul Sergiu Nicolaescu. O nouă capodoperă.

S-a filmat la Făgăraș, la Călugăreni, la Sinaia ori Brașov, la Mangalia ori Târgoviște. S-a căutat, non stop, zăpadă. Au fost zile grele, dar actorii nu au scos un cuvințel. Uneori, într-o zi de filmare se străbăteau și 200 de kilometri. Amza face un rol perfect, pentru care, la Moscova, la faimosul Festival de Film de aici, e uns ”Cel mai bun actor”. Romanul e a lui Victor Ion Popa, ”Velerim și Veler Doamne”. Muzica vine tot de la Tiberiu Olah și de la Orchestra Radioteleviziunii Române, dirijată de Iosif Conta și de la Corul de Cameră ”Madrigal”, condus de Marin Constantin. La furcile cenzurii, Dumitru Popescu „Dumnezeu” s-ar fi înfuriat din cauza faptului că erau prezente cadre filmate în biserică și apăreau prea multe referiri la Dumnezeu în replicile personajelor. Potrivit regizorului, a fost o întreagă discuție cu privire la cuvintele pe care trebuia să le spună Amza Pellea în scena finală: „grijania ei de viață” sau „grijania ei de lume”.

"MIHAI VITEAZUL", cea mai grea peliculă din istorie. Un film cu Elizabeth Taylor, Richard Burton, Kirk Douglas, Amza Pellea, 11.000 de costume de figurație, 128 de candidați pentru un rol! 44.000.000 lei buget!​

Azi, pe 7 aprilie 1931, s-a născut Amza Pellea. Dacă am accepta un joc și ne-am închipui, doar pentru câteva clipe, că Mihai Eminescu nu s-ar fi născut la Ipotești, ci la Stratford-upon-Avon, iar numele lui ar fi fost Shakespeare, nu credeți că azi Băileștii Doljului s-ar fi lăudat cu două premii ”Oscar”?

Scena de final din ”Osânda”

Fanatik.ro
Cele mai noi stiri
Lajumate.ro