Live acumAsia Express - Drumul comorilor
Prime Time 20:00Asia Express - Drumul comorilor

Eminescu și a sa familie blestemată: sinucideri, boli, decese la tinerețe. Un singur frate din 10 a "prins" 70 de ani!

Deși pare greu de crezut, din 11 copii ai cuplului Gheorghe și Ralu Eminovici, unul singur, Matei, a trecut de 70 de ani. Unii s-au sinucis, alții n-au putut trece de copilărie, ceilalți au fost măcinați de neajunsuri ori boli crunte. Mama marelui poet va trebui să-și înmormânteze, pe parcursul vieții, șase dintre urmași...

Ipotești. Locul de naștere al celor 11 frați...eminescieni

Tatăl, Gheorghe Eminovici, născut la 1812, provenea dintr-o familie de țărani. Carte multă nu avea, dar prinsese meșteșugul vieții, se descurca. Se bagă scriitoraș la diferiți boieri, stabilindu-se la unul mai omenos, Balș. Ajunge, destul de repede, căminar, adică cel desemnat a strânge dijma. Se ia, la 28 iunie 1840, cu Raluca (sau Rareșa), a treia fiică a stolnicului Vasile Iurașcu din Joldești, cea care aduce o zestre destul de mare în tânăra familie.

Dimpreună vor avea 11 copii, toți - cu excepția unuia singur, Matei - cu o soartă tristă. Gheorghe se va stinge în 1884, după ce rămăsese doar administrator - nu și proprietar - al moșiei de la Ipotești, vândută pentru a putea plăti datoriile. Raluca - pe care Eminescu o va iubi enorm - va pleca la cele veșnice după ce-și va fi înmormântat șase dintre urmași. Decedează în 1876.

Despre problemele de sănătate din familia Eminovici s-a scris și se va mai scrie, cu siguranță. Multă vreme s-a vorbit despre o predispoziție ereditară a copiilor familiei pentru tuberculoză, moștenită de la mama lor. Șerban, Iorgu, Harieta ori Aglaie au fost afectați. ”Mătușa noastră s-a retras de la testament, căci și ea este bolnavă de pept, boală ereditară a tuturor din familia noastră: ori la care etate ne apucă, murim de pept cu toții”, scria Harieta. Vorbim despre o boală ”comună” în secolul al XIX-lea, ce apărea în mediul pauper. Discuții au existat și pe marginea unui așa-zis ”pesimism ereditar”: predispoziție pentru depresie, pentru manie, pentru altfel de tulburări, Niculae, Iorgu, dar și Mihai suferind de așa ceva. Mai mult, George, unul dintre copiii Aglaiei, sora Eminului, va fi internat cu paranoia. Unii amintesc despre serveritatea excesivă a capului familiei, Gheorghe, dar și despre privațiunile de orice tip provocate de sărăcie și de lipsa banilor. În ceea ce urmează, scurte descrieri ale celor 11 copii. Ceea ce frapează, negativ, sunt vârstele la care frații și surorile celui mai mare poet al nostru s-au stins...

ȘERBAN EMINOVICI (1841 - 1874) Vârsta la deces: 33 de ani. Cauza: boală (tuberculoză)

Primul dintre cei 11 copii ai familiei Eminovici e oacheș, slăbuț și destul de înalt. Nu le are cu școala, unde rămâne repetent de mai multe ori. După Cernăuți, tatăl său îl trimite la Viena și Erlangen, pentru a urma Medicina. Deși nu obține titlul universitar, începe să profeseze, la Berlin, cu parafă. Se îmbolnăvește de tuberculoză. 1874 îl găsește în sanatoriul ”Charite”. Decedează la 29 noiembrie 1874, lăsând în urmă datorii uriașe. Se spune că Mihai cerea, deseori cu lacrimi în ochi, bani tatălui său pentru tratamentul fratelui.

NICOLAE EMINOVICI (1843 - 1884) Vârsta la deces: 41 de ani. Cauza: sinucidere

Se naște pe 2 februarie. E strigat de către cei din familie ”Nicu”. Termină gimnaziul la Cernăuți, merge să studieze Dreptul la Sibiu. Finalmente, se stabilește la Timișoara, unde intră în echipa reputatului Emmerich Christian. Lipsurile materiale, dar și boala (se bănuiește a fi fost una venerică) îl determină să se întoarcă la Ipotești, la 1881. Administrează alături de tatăl său, fosta moșie a familie. E retras și pesimist. Gheorghe Eminovici îl batjocorește, numindu-l ”Neculai cel prost”. Capul familiei îi scrie poetului, văzând tulburările afective ale lui Nicolae: ”Fă ce faci și vino de-l ia, ca să-l duci în vreo casă de sănătate”...După moartea lui Gheorghe, se sinucide, pe 7 martie 1884, în grădina casei. Este înmormântat la Ipotești.

IORGU EMINOVICI (1844 - 1873) Vârsta la deces: 29 de ani. Cauza: sinucidere?

Al treilea copil al familiei începuse o promițătoare carieră militară. A urmat cursurile Academiei Militare din Berlin, aici își impresionase profesorii încă din primelele zile. Conform apropiaților, deși pare o exagerare, Iorgu avea toate șansele de a ajunge, până la 40 de ani, general în armata prusacă. În privința morții sale, există mai multe variante. Prima este cea a sinuciderii, prin împușcare în cap, la 29 de ani. Fără explicații. George Călinescu susține, în ”Viața lui Eminescu”, că fratele acestuia ar fi decedat la Ipotești, într-o vacanță din 1873. Iorgu era suferind, după un accident petrecut la maneverele imperiale prusace, când căzuse de pe cal. Bolnav de tuberculoză. Încadrat de Călinescu, ca și Șerban ori Niculaie, în categoria pesimiștilor.

RUXANDRA EMINOVICI (1845 - 1845) Vârsta la deces: câteva zile. Cauza: boală

Există două variante: prima spune că fetița s-a născut pe 5 mai și că a supraviețuit doar câteva zile, cealaltă că s-a născut moartă. Vorbim despre primul copil de sex feminin din familia poetului.

ILIE EMINOVICI (1846 - 1863) Vârsta la deces: 17 ani. Cauza: boală

Spre deosebire de cei trei frați născuți înaintea sa, Ilie era vesel, ca și Mihai. Erau nedespărțiți, fiind parteneri de joacă, la Ipotești. Este un școlar dezastruos, rămânând, la Cernăuți, și corijent, și repetent. Dovedește o inteligență deosebită după vârsta de 9 ani, urmând cursurile școlii de medicină a lui Carol Davila, de la București. Este trimis în străinătate, cu o misiune sanitară, dar nu se știe cu exactitate locul. În 1863 află că este bolnav de tifos. O altă varaintă vorbește de gastro-enterită. Decedează în același an, pe 22 decembrie, la ”Spitalul Oștirii”, ”azi noapte, pe la orele cinci”. Este înmormântat, fără ca cineva din familie să asiste, în Cimitirul Visarion, distrus, apoi, de extinderea Parcului Cișmigiu. Mihai este terminat. La 14 ani, scrie: ”Mort e al meu frate / Nimene ochii-i n-a închis / În steinetate, / Poate-s deschiși și-n groapă / Dar ades într-al meu vis / Ochii mari albaștri / Luminează un surâs / Din doi vineți aștri”.

MARIA EMINOVICI (1848 - 1856) Vârsta la deces: 8 ani. Cauza: boală

Primul membru de sex feminin care supraviețuiește în familia căminarului. Părinții o alintă ”Marghioala”.

MIHAI EMINESCU (1850 - 1889) Vârsta la deces: 39 de ani. Cauza: boală / accident

Conform celor ce se învață în școală, Mihai Eminescu începe să aibă probleme de sănătate pe la 30-31 de ani. Din cauza lipsei banilor, e nevoit să se hrănească puțin, să doarmă prin locuri insalubre. Pe 28 iunie 1883 este ridicat de la ”Baia Mitrașevski” și dus la Sanatoriul ”Caritatea” al doctorului Șuțu, fiind considerat nebun. Unii cercetători spun că nimic din toate acestea nu este adevărat, că poetul era perfect conștient, dar așa era ”scenariul” celor supărați pe el pentru că cerea o singură Românie. Este internat, apoi, prin spitale din Viena, Italia ori Regat, primind un tratament pentru o boală pe care nu o avea. În iunie 1889, este lovit în cap, cu o cărămidă, de către unul dintre ”locatarii” Sanatoriului ”Caritatea”, de pe strada Plantelor din București. Este înmormântat la Cimitirul ”Bellu” din București.

AGLAIA EMINOVICI (1852 - 1900) Vârsta la deces: 48 de ani. Cauza: boală

Sora poetului național, de o frumusește răpitoare, cânta la pian, iubea arta. A fost curtată de Titu Maiorescu, l-a impresionat pe Ciprian Porumbescu. A fost căsătorită de două ori. Cei trei copii ai săi - o fată și doi băieți - au avut grave probleme de sănătate sau au decedat.

Celălalt mare talent...Eminescu: Aglaia, sora sa. Frumoasă, l-a impresionat pe Porumbescu, l-a atras pe Maiorescu!

HARIETA EMINOVICI (1854 - 1889) Vârsta la deces: 35 de ani. Cauza: boală

Cea de-a treia soră a poetului, cea care i-a fost alături acestuia în ultimii ani de viață. Infirmă din naștere, se va lupta cu o boală cumplită. Se va îmbolnăvi, grav, încă din copilărie. Practic, abia mai putea umbla, fiind ajutată de două proteze metalice dar care, la vremea accea, erau extrem de grele. În ciuda acestor probleme, era de o inteligență sclipitoare. Scria poezii, cunoștea noțiuni de filozofie, multe dintre ele deprinse din cărțile pe care le citea singură. Îl diviniza pe Mihai Eminescu și, așa cum putea, îl apăra de fiecare dată în fața detractorilor. Nu o suferea pe Veronica Micle, considerând-o vinovată de boala poetului. O numea fie ”bălăuca”, fie ”berecheta”. La Botoșani, unde Eminescu e grav bolnav, ea se târăște, efectiv, pe coate, pentru a-i duce apă la pat. După moartea Eminului, nu mai trăiește mult, decedând în octombrie 1889. Săracă, paralizată și bolnavă de tuberculoză.

Ea a vegheat cu trudă un om pierdut la minte, obstinat în tăcere, deși picioarele i se mișcau greu. Chemată adesea peste noapte la bolnav, se târa pe brânci la patul lui ca să-l ajute - George Călinescu

MATEI EMINOVICI (1856 - 1929) Vârsta la deces: 73 de ani. Cauza: moarte naturală

Deși pare greu de crezut, este singurul dintre cei 11 copii ai familiei Eminovici care a ”prins” o vârstă ”civilizată”, 73 de ani. Contrar fraților mai mari, a fost o fire veselă, sănătoasă, atletică. A preferat numele ”Eminescu”. Apropiat, ca și Ilie, de poet. Elev al Institului Politehnic din Praga, devin ofițer în armata română. E numit subprefect la Afumați, apoi la Bacău. Nu este prezent la moartea lui Eminescu, dar, după plecare acestuia, în 1894, interzice publicarea operelor lui Mihai. Se stinge în 1929, la Bistrița. Este singurul cu moșternitori cu numele Eminescu, doi băieți și două fete.

ION TEODOR EMINESCU. Descendentul direct din marele MIHAI EMINESCU e responsabil în comunicare și scrie poezii în limba franceză. Născut la 100 de ani de la ”LUCEAFĂRUL”

VASILE EMINOVICI (1857 - 1860) Vârsta la deces: 3 ani. Cauza: boală

Ultimul dintre cei 11 frați, decedează la doi ani și jumătate.

”Loviturile nenorocite ce totdeauna au persecutat toată familia noastră, ne-a înrădăciat pesimismul cel mai nemărginit, fără remediu și fără vindecări”, scria Harieta.