Live acumNeatza cu Razvan si Dani
Prime Time 20:00Sacrificiul

„Ţine, Leano, curu' zvelt!”. Ironia usturătoare pe fondul căreia Maria Tănase a plecat cu inima frântă de lângă Constantin Brâncuși, deși l-a iubit veșnic

La vârsta de doar 25 de ani, Maria Tănase s-a îndrăgostit nebunește de Constantin Brâncuși, cu 37 de ani mai în vârstă decât ea. Tânăra „Pasăre măiastră” a lăsat baltă un recital, alegând să petreacă două zile și două nopți în atelierul marelui sculptor, fără să aibă habar atunci că el avea să îi frângă inima cu insulte usturătoare.  

La vârsta de doar 25 de ani, Maria Tănase s-a îndrăgostit nebunește de Constantin Brâncuși, cu 37 de ani mai în vârstă decât ea. Tânăra „Pasăre măiastră” a lăsat baltă un recital, alegând să petreacă două zile și două nopți în atelierul marelui sculptor, fără să aibă habar atunci că el avea să îi frângă inima cu insulte usturătoare.

Pentru Constantin Brâncuși, Maria Tănase avea să fie doar una dintre „femeile-perle” care l-au iubit, de-a lungul timpului, după cum a precizat Petre Pandrea, într-o carte dedicată sculptorului – „Brâncuşi. Amintiri şi exegeze", publicată în 1961.

De altfel, Brâncuși nu a făcut nicio sculptură având-o ca muză pe Maria Tănase, așa cum s-a întâmplat în cazul altor povești de dragoste trăite de el. De exemplu, pentru pictorița Margit Pogany, Brâncuși a sculptat, în mai multe versiuni, celebra sa operă „Domnişoara Pogany", pentru americanca de origine irlandeză Eileen Lane, el a făcut lucrarea „Eileen Lane", iar pentru miliardara americană Peggy Guggenheim, pe care a iubit-o vreme de două decenii, el a sculptat opera „Pasărea în văzduh”.

Constantin Brâncuși și Maria Tănase s-au îndrăgostit la prima vedere, la Paris, „orașul iubirii”

Constantin Brâncuși și Maria Tănase s-au întâlnit în anul 1938, la o expoziţie de artă populară organizată de etnograful Dimitrie Gusti la Paris. În ciuda diferenței de vârstă considerabile, marele sculptor și „Pasărea măiastră” s-au îndrăgostit pe loc.

La acea vreme, Maria Tănase se afla la începutul carierei sale încerca să se afirme, motiv pentru care s-a oferit să-l ajute pe Dimitrie Gusti la promovarea expoziţiei sale. Doar că l-a lăsat baltă pe etnograf, din cauza lui Constantin Brâncuși.

Deși la sfârșitul evenimentului organizat de Dimitrie Gusti, Maria Tănase urma să susţină un recital într-un restaurant parizian, ea nu a mai ajuns să cânte după cum a stabilit, pentru că nu s-a putut lipsi de compania lui Brâncuşi.

După o vizită pe care a făcut-o alături de Dimitrie Gusti la atelierul sculptorului, Maria Tănase nu a mai plecat de lângă Brâncuși.

Decizia artistei l-a înfuriat pe Dimitrie Gusti, care a hotărât să o lăse să se descurce singură în haosul parizian. Acesta nu a fost un motiv de panică pentru tânăra Maria Tănase, care a continuat să trăiască fericită alături de Constantin Brâncuși.

Motivul pentru care Constantin Brâncuși a iubit-o pe Maria Tănase

Înainte de a-și fi pierdut iubirea pentru Maria Tănase, marele sculptor îi spunea că auzind-o cântând, se simțea în stare să dăltuiască pentru fiecare cântec câte o Pasăre Măiastră. Ceea ce, după cum am amintit, nu a făcut.

„Când te ascult cum le zici, Mărie, aş fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru o Pasăre Măiastră! Auzi tu, fată, mă înţelegi? Vezi, tu, Mărie! Am colindat toată lumea, mă cunoaşte tot pământul prin ce m-am priceput să fac, dar când aud cântecele noastre, mă apucă un dor de ţară, de oltenii tăi şi-ai mei, de apa tânguitoare a Jiului, de satul meu... Auzi? Mă-nţelegi?", îi declara Constantin Brâncuși tinerei Maria Tănase, după cum a menționat Petre Pandrea în cartea sa.

Însă, beatitudinea pe care o sugerează această declarație nu a durat veșnic. Foarte curând, Constantin Brâncuși a început să fie nemulțumit de Maria Tănase, impunându-i un mod diferit de a cânta. El voia să o vadă pe marile scene ale lumii, în spectacole grandioase de operă, depășind nivelul unei simple interprete de restaurant.

Ironia usturătoare cu ecou, pe fondul căreia relația lor s-a încheiat

În anul 1939, intensitatea iubirii lui Constantin Brâncuși pentru Maria Tănase era pe o pantă descendentă.

Maria Tănase, în prezența lui Constantin Brâncuși, i-a cântat preşedintelui american de la acea vreme, Franklin Roosevelt, la Expoziţie Internaţională din New York. Marele sculptor a fost nemulțumit de melodia cu care s-a prezentat artista – „Ţine, Leano, cu Roosevelt!", un cântec de petrecere și nu unul autentic românesc.

În țară, a apărut imediat ironia că Maria Tănase îi cântase preşedintelui american melodia „Ţine, Leano, curu' zvelt!”.

În acelaşi an, Maria Tănase a pus punct relaţiei ei cu Constantin Brâncuşi, deși a continuat să îl iubească pentru tot restul vieții. Sculptorul ajunsese să o considere pe Maria Tănase o „bocitoare”, nu „o cântăreață”, „o plângătoare profesionistă, ajunsă bună pentru zaiafeturi de trântori”.

„Nu-i o cântăreață, bă, ci o bocitoare! Locul ei predestinat se află la înmormântări, iar nu la ospețe. Să încerce să cânte la Opera cea Mare din Paris sau la Opera din București”, se confesa Brâncuși cunoscuților.

Constantin Brâncuși a oferit și o explicație legată de relației lui cu Maria Tănase. „A venit la momentul oportun (iubirea, n.r.) şi a durat exact cât trebuia, până când ne-am plictisit unul de celălalt", a spus marele sculptor.

„Un artist nu trebuie să se însoare, fiindcă poate fi masacrat de femeia lui, care se lăbărțează, încearcă să-l subjuge și să-l transforme în eroul papucului. Bărbatul pleacă în bătălii, moare ca ostaș, se ia de piept cu viața. Femeia lui trebuie să aștepte, ca Penelopa, întoarcerea lui Ulysse”, le-a mai spus Brâncuși unor cunoscuți.

Nu că ar avea vreo legătură cu felul în care s-au desfășurat lucrurile, dar cu puțin timp înainte de a-și începe povestea de dragoste cu Brâncuși, Maria Tănase a auzit blestemul de dragoste „Cine iubește și lasă”, cules în anul 1929 de Harry Brauner, etnomuzicolog român, de la lelea Hirea, o văduvă din satul Drăguș (județul Brașov). Artista l-a înregistrat în 1937, la casa de discuri Columbia.

Influența lui Brâncuși asupra Mariei Tănase și gestul incredibil făcut de artistă după moartea lui

La ceva timp după despărțirea de Constantin Brâncuși, în anul 1944, Maria Tănase s-a hotărât să cânte operetă, renunţând la spectacolele organizate în restaurantele din Bucureşti – așa cum își dorea sculptorul.

Însă, succesul s-a lăsat așteptat. Recitalurile Mariei Tănase nu s-au ridicat la aşteptările publicului, așa că artista a renunţat la ideea de a cânta muzică cultă.

Pe 16 martie 1957, Constantin Brâncuși a murit, la Paris, la vârsta de 81 de ani.

Deși se căsătorise, în decembrie 1950, cu juristul Clery Sachelarie (Clearch Raul Victor Pappadopulo-Sachelarie), Maria Tănase l-a plâns „cu lacrimi fierbinți și în bocete adevărate”.

Ea a fost atât de marcată de moartea sculptorului, încât a luat hotărârea să se stabilească în Târgu Jiu.

Ea intenționa să înființeze o școală de muzică, pentru noi generații de interprete de muzică populară, la Târgu Joi, acolo unde Constantin Brâncuşi ridicase Poarta Sărutului. Acest vis a rămas nerealizat. Artista a fost diagnosticată cu cancer pulmonar, în primăvara anului 1963.

Pasărea măiastră a fost răpusă de boala nemiloasă pe 22 iunie 1963. Avea doar 49 de ani, aproape dublul vârstei la care și-a întâlnit marea iubire.

Solista nu şi-a putut îndeplini acest vis, pentru că, în primăvara anului 1963, este diagnosticată cu cancer pulmonar. Boala a avansat rapid, iar la 22 iunie 1963, Maria Tănase se stinge din viaţă, la Spitalul Fundeni din Bucureşti.