Live acumObservator 19
Prime Time 20:30Chefi la cutite

Cine sunt femeile care au învățat România să gătească? Niciuna bucătăreasă!

Profesoare, colonelese, pianiste – iată rostul de zi cu zi al doamnelor care i-au învățat pe români să gătească. Niciuna nu era bucătăreasă „de profesie”, și niciuna nu bănuia că volumul ei de bucate va fi „pâinea și cuțitul”, abecedar de gusturi pentru atâtea generații de gospodine...

Pianista Cecilia Simionescu, autoarea celui mai cunoscut volum de bucate din România...

Eroii României Chic

Profesoare, colonelese, pianiste – iată rostul de zi cu zi al doamnelor care i-au învățat pe români să gătească. Niciuna nu era bucătăreasă „de profesie”, și niciuna nu bănuia că volumul ei de bucate va fi „pâinea și cuțitul”, abecedar de gusturi pentru atâtea generații de gospodine...

Totuși, înainte să vorbim de jupânesele bucătăriei de pe la noi, o scurtă trecere în revistă a foarte-începuturilor, așa, cât să nu pornim la drum pe stomacul gol. Arta culinară românească modernă își scrie primele rânduri la 1700 și ceva, într-un amestec de praf de pușcă și lichioruri fine: regimul fanariot. E o epocă a popoarelor puse la aceeași masă (români, greci, turci, armeni, evrei, polonezi ș.a.m.d), drept pentru care mâncărurile sunt și ele „altoite”.

La curtea domnească se servește cafea, obligatoriu alături de șerbet și ciubuc. Nu știu unii de obiceiurile altora, ceea ce duce la stângăcii nostime – de pildă, se zice că un sol polonez pe nume Golarlowski, în vizită la Pașa de Hotin în 1759, neștiind ce-i ăla șerbet, ia cănuța cu dulceață și o dă peste cap ca pe rachiu, spre hazul comesenilor.

Într-un astfel de context social pestriț apar primele „hrisoave” cu rețete, o operă colectivă a grecilor, turcilor și românilor, în care nota dominantă o dau cei dintâi. Treaba asta ține cam un veac. Pe la 1842 însă, viitorii pașoptiști Negruzzi și Kogălniceanu, într-un avânt naționalist, scot prima carte de bucate cu rețete 100% românești. Volumul se intitulează „200 de rețete cercate de bucate, prăjituri şi alte trebi gospodărești”. „Cercate”, adică încercate. De ei doi.

Adevărul e că ne e greu să ni-i imaginăm pe cei doi oameni politici în șorț, Costache la ciorba de potroace, Mihail frământând cozonacii, dar iată că realitatea mai bate, din când în când, imaginația. După cum notează autorii în prefață (cu delicioasă autoironie, ne dăm noi seama), revoluția gastronomică e la fel de importantă pentru filonul românesc cum e și revoluția ideilor naționalist-liberale pe care le împrăștie în parlament:

„O carte care, răsturnând toate puterile așezate, călcând în picioare toate pravilele primite de adunare şi de obiceiul pământului, are să facă o revoluţie straşnică în toată Moldova întru chipul de a face frigănele şi găluşte.”

Dar să trecem peste „metoda de a limpezi vinul turbat”, rețeta de „caralabii rumene”, „orjada de migdale dulci și amare” și alte vorbe „de duh” ce ne învață Negruzzi și Kogălniceanu, și să poposim într-o bucătărie românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Cum șansele să fi picat într-o bucătărie de casă bună, eventual una „à la française”, sunt foarte mici, probabilitatea usturătoare e că... n-avem ce mânca.

Nu că ne-ar fi lăsat românii de la 1840-1850 cu dinaintea goală, dar bucatele sunt fie prea sărăcăcioase-n gust (se mânca meșniță la greu, un soi de terci cu lapte și făină), fie prea bogate-n grăsimi (căprioară împănată cu slănină și unt, o delicatesă a vremii). E limpede, deci, că era nevoie de un pic de carne colo, și de-o legumă dincolo, plus o mână bună de condimente. La 1850, stomacul românului tânjea după echilibru.

Și prima care ghicește asta e Maria Maurer. Doamna Maurer, o femeie trecută binișor de 40 de ani, profesoară la pensionul de fete din București. Nu se îndeletnicea dumneaei cu gătitul, dar le ținea fetelor un curs de „menaj și gastronomie”, deci avea cunoștințe teoretice într-ale bucatelor. Ah, și să nu uităm... Elevele doamnei Maurer nu mâncau chiar orice – doar erau fete de pension, nu?!

Păi cine-ar fi vrut ca fata unui Brătianu să acuze mâncare proastă? În sensul ăsta, internatul de fete din București funcționa ca o adevărată oază de gust bun și bun gust, nicăieri altundeva în capitală nu se respectau mai bine gramajele, calitatea ingredientelor. Se gătea românește... ca la Paris.

Pe undeva, Maria Maurer simte în treaba asta o nedreptate: fetele ei mănâncă excelent, și foarte bine că-i așa, dar românul de rând se luptă cu terciul sau, după portofel, cu costițele. Unul e sătul de nemâncare, altul e ghiftuit de o mâncare prost înțeleasă. Maurer decide să urmărească tot ce se mănâncă într-un an de zile la pension, și-apoi să adune „felurile felurite” într-o carte. Îi iese. La 1 mai 1849, Maria Maurer devine prima femeie din România care publică o carte de bucate, și o face cu bucuria și naivitatea oricărui deschizător de drum.

Câteva rânduri dulci așterne și favoritelor ei de la liceul ce astăzi se cheamă „Școala Centrală”: „Această carte aşa de trebuincioasă pentru căsnicie fu întocmită de mine numai în favorul iubitelor mele eleve, pe care le-am crescut de mititele, şi a căror fericire privesc la cea dintîi dorinţă a vieţii mele.”

Cât despre merindele propriu-zise, ne lămurește postfața ediției de la 1870: „Coprinde 190 de răţete de bucate, prăjituri, creme, spume, jalatine, îngheţate şi cum se păstrează lucruri pentru iarnă. Toate alese şi încercate de o prietină a tutulor femeilor celor casnice.”

De la „prietina” Maurer, vechile familii din București au învățat cum să facă găluşti de franzele, ciorbă de clătite, sos rece de sardele, sos de aguridă, sos de măcriş, franzelă umplută cu creieri, picioare de viţel prăjite, pui cu castane, iofcale cu caşcaval, pilaf de griş, jumări de tăiţei și multe, multe altele.

Prin Maurer, mâncarea s-a „democratizat” oleacă, arta culinară a făcut un necesar pas în jos – de pe buzele demoazelelor din Strada Icoanei, în gurile bucureștenilor din clasa de mijloc.

După succesul Mariei Maurer, mai multe „cocoane” din țară își dau concursul la proba cu mașina de gătit, care dintr-o dată li se pare o ocupație de bonton, un veritabil as în mâneca femeii cu damf aristocratic.

Așadar, în 1871 apare „Buna Menageră”, sub semnătura Ecaterinei Colonel Steriady, o carte cu rețete din bucătăria românească, nemțească și franțuzească, care ne îmbie cu „tot felul de prăjituri, dulcețuri, înghețate, precum și bucătărie vegetariană”. Ediția de la 1902 nu schimbă nici un vârf de sare din rețetar, doar ne dă de înțeles că ortografia s-a schimbat, și de colonel s-a divorțat: „Menageră” se preface-n „Menajeră”, Ecaterina Colonel Steriady în Ecaterina Doctor S. Comșa...

La 1900, o altă soție de militar ia drumul cărților de bucate. De la Maria General Dobrescu se păstrează „Bucătăria modernă”, în două volume – primul e cu „supe, creme, borșuri, sosuri, preparate din ouă, preparate din pește, moluști, crustacee, preparate din legume, carne și vânaturi”, al doilea despre „dulciuri, biscuiți, prăjituri, torturi, șerbeturi, băuturi răcoritoare, conserve de fructe”.

Până-n 1930, „Maria General Dobrescu” se găsește în cămara oricărei gospodine, și se simte în toate cele – de la conserva cu murături, la negresa cu ciocolată. Cum era de așteptat, acest prea căutat și prea mestecat gust via Dobrescu începe să devină indigest, dacă nu la propriu, cel puțin la figurat.

Româncele tinere își doresc o bucătărie modernă. Își face intrarea Cecilia Simionescu, o femeie după manualul căreia fie mama, fie bunica a gătit cel puțin o rețetă. Așteptați să vedeți ce și cum.

Cecilia Maria Simionescu s-a născut în decembrie 1900 în capitală, ca fiică a naturalistului și geografului Ion Simionescu, mai târziu președinte al Academiei Române. Bineînțeles că s-a bucurat de toate privilegiile unei familii de intelectuali: a învățat de mititică germana, engleza și franceza, a studiat pianul la Paris, a făcut pensionul la Dresda, în Germania, apoi a luat lecții de instrument cu faimoasa Florica Musicescu, profesoara lui Dinu Lipatti.

Pe la finele anilor '20, Cecilia se mărită cu Mihai Zapan, doctor în chimie, iar în noua sa locuință continuă bunul-obicei moștenit din familie: serate dese cu prieteni aleși (actori, scriitori, filosofi), cărora le servește creații gastronomice proprii.

Auzi, Cecilia, de ce nu ne înveți și pe noi, dragă, rețetele tale?”, o iscodesc prietenele. Cum tatăl ei era și director al editurii „Cartea Românească”, între vorba aruncată într-o doară de o amică și un prim tiraj de câteva mii de exemplare nu-i decât un pas.

În 1936 îi apare „Carte de bucate”, cu un cuvânt-înainte scris de Păstorel Teodoreanu. În formatul original, cartea conținea, atenție!, 10.000 de rețete culinare din bucătăria autohtonă și europeană. Nu mai e nevoie să precizăm că domul Ceciliei Simionescu a detronat pe loc broșurelele predecesoarelor.

Când au venit comuniștii la putere, din motive ideologice, domul s-a subțiat, și a continuat să se subțieze până la căderea regimului. S-au scos din el mâncărurile elitiste, prea opulente: salata de icre negre, galantina de curcan, Chateaubriand, Bouillabaisse, supa de cești (consommé), sufleul surpriză, cozonacii moldovenești (cu 100 de ouă la 5 kilograme de făină, vai, ce risipă burgheză!). Din sos Bechamel, sosul a rămas „alb”, iar tortul Napoleon s-a rebotezat în Marmorat.

Atâta au tăiat comuniștii, că ediția „Carte de bucate” din 1954 număra doar 1054 de rețete. În anii '80, la douăzeci de ani de la moartea Ceciliei Simionescu, mai rămăseseră „în vigoare” 800 de rețete, și alea „umblate”, deh, în ritm cu penuria alimentară (unde vedeau „găină întreagă”, comuniștii înlocuiau cu „jumătate de pui”, iar „jumătate de pui” îl înlocuiau cu „pește”).

„Bun, bun, și dacă cartea asta a tot fost re-editată, cum se face că n-am auzit niciodată de ea?”, probabil că vă întrebați. Și aveți perfectă dreptate. N-aveați cum să auziți de Cecilia Simionescu. Nu s-a semnat niciodată astfel, a preferat un pseudonim. Și pseudonimul pe care l-a folosit în „Carte de bucate” e Sanda Marin.

(Da, ați ghicit, zvonurile cum că Sanda Marin ar fi fost bărbat, sau că nici n-ar fi existat, erau tot o încercare a vechiului regim de a ne „proteja” de identitatea burgheză a femeii care dăduse ora exactă-n bucătărie cu mult înainte s-o dea comuniștii. Cel mult au putut s-o cenzureze.)

Am crescut sub semnul cărții Sandei Marin. În copilărie, credeam că e un singur cuvânt, «sandamarinul», care denumește o ustensilă cu care poți găti orice. Mai târziu, când am aflat că este vorba despre o carte scrisă de o doamnă, am răsfoit-o cu voluptate și trebuie să recunosc cinstit că mi-a stârnit apetitul pentru problema feminismului... – Andrei Pleșu

Surse: Wikipedia, click.ro, keracalita-jaristea.ro, antenasatelor.ro

Fanatik.ro

Alexandra, dispărută în Borșa, găsită de polițiști

Observator Antena 1

Mihaela Apostolides, executată în Italia

Observator Antena 1

Cutremur monden! S-au despartit?! Avem dovada

Spynews.ro

Fara numar de la Leo! 1 mliard de lei la semnatura! Ce trebuie sa faca Vulpita pentru bani😲

Spynews.ro

"Taxa Covid" pentru bătrâni. Persoanele cu vârsta de peste 65 de ani ar putea fi taxate...

AntenaSport

Marius Csampar își caută soţie. Cum arată femeia ideală pentru omul care a comis 6 crime...

AntenaSport

Daniela Crudu este istorie! Mihai Costea, într-o nouă relație cu o altă bombă sexy din lumea...

Antenastars.ro

Are sau nu are coronavirus? Horia Moculescu, primele declarații după ce a fost testat: „Am...

Antenastars.ro

Travis Scott a avut o relație cu Rihanna. Uite de ce au ținut-o ascunsă!

Zu TV

PATRU momente în care familia Kardashian a fost la un pas de moarte

Zu TV

5 zodii care redescoperă dragostea în 2018 – Cea mai iubită zodie este…

tvhappy.ro

Îl mai știi pe Timmy, din serialul Pasiuni? Incredibil ce destin tragic a avut

Playtech.ro

Filmele care i-au făcut pe protagoniști să-și piardă mințile. Ce s-a ales de acești actori

Playtech.ro

Tragedie în fotbalul românesc! Un jucător de la U Cluj a murit. Motivul decesului şi anunţul...

Telekomsport.ro

Alertă! Închisoarea de la 5 la 10 ani pentru românii care fac asta! PSD lovește dur

Capital.ro

Fiul lui Ion Țiriac, planuri de nuntă la 3 ani de la divorțul de Ileana. Cum arată logodnica...

Impact

Telenovela de la Mănăstirea Jieț. Bărbatul acuzat de hărțuire: „Am avut o relație cu...

Antena3.ro

Cea mai inspirațională femeie din lume, Oprah Winfrey. Afirmațiile ei, care-ți pot schimba...

Voxbiz.ro

Un mecanic a facut schimbul de ulei la o masina care a stat 13 ani. Cand a vazut ce iese din...

Cars.ro

COVID-19. Avem voie să ne scăldăm în piscină sau mare? Specialiștii americani au răspuns

Jurnalul
Cele mai noi stiri
Lajumate.ro