Live acumObservator 19
Prime Time 20:30Chefi la Cutite

Maria Magdalena din Retezat. Eroina Primului Război Mondial. ”Regina munților” a murit înecată cu un os de pește

Maria Magdalena Hamza s-a născut în 1894 în Câmpul lui Neag. Marin Preda a botezat-o ”Regina munților”, deoarece cunoștea la perfecțiune Retezatul. A fost primul cabanier de la ”Pietrele”. Legenda spune că a fost violată de ruși, apoi s-a răzbunat, ucigând cinci dintre ei. Eroină din Primul Război Mondial, a decedat de Sfânta Marie, după ce s-a înecat cu un os de păstrăv. O poveste fabuloasă despre un personaj fabulos

Maria Magdalena Hamza, ”Regina Munților”, primul cabanier de la ”Pietrele”, din Retezat. Marin Preda sau Mihail Sadoveanu au scris despre ea

Maria Magdalena Hamza s-a născut la 1894, în Câmpul lui Neag, la poalele Retezatului, într-un loc cu istorie, amintit încă de pe la 1493, într-un hrisov de la curtea regelui Vladislav al II-lea al Ungariei. A prins, de mică, drag de munte și de drumeții. Toată ziua era cu cei mai mari pe cărări de codru des. S-a tuns scurt, bărbătește, iar babele și-au scuipat în sân când au văzut istă minune cu prima fată din sat care făcea așa ceva. Curând i se duse vorba. La nici 20 de ani era cel mai bun ghid de pe toate crestele cuprinse între locul natal, Herculane și Caransebeș.

Când Primul Război Mondial prinse a mușca din aceste pământuri, Maria Magdalena a călăuzit un detașament al trupelor române în spatele batalionului bavarez cantonat pe Masivul Tulișa, acolo unde ai noștri au reputat o victorie grea, dar importantă (la bătălie a luat parte și Gheorghe Tătărescu, viitorul mare om politic, prim-ministru). În 1919, femeia a fost decorată cu ”Virtutea Militară”, medalie pe care o purta cu mândrie zi de zi.

”Du-te, mă, și culcă Sula lui Tătărăscu la pământ! Fierul îl vindem și facem bani!” Tănăsie, omul care a vrut să dea jos, cu un tractor, faimoasa ”Coloană Infinită” a lui Brâncuși

Groful Ocsany deținea, prin zonă, pământuri multe. A fost dispus că cedeze o parte dintre ele Touring Clubului Român (T.C.R.) iar acesta a ridicat, la 1935-1935, Cabana ”Pietrele”, sus, la 1480 de metri deasupra apei. Nicolae Dinu, președintele de atunci al T.C.R., n-a avut niciun dubiu când a trebuit să găsească primul cabanier: Maria Magdalena Hamza! De fapt, vorba celor de la ”Divertis”, femeia era un cumul de funcții: cabanier, paznic de vânătoare, ghid și îngrijitor. Lângă ea se găsea, mai mereu, ”Nana” Tia, care o ajuta. În 1939, când activitatea turistică a erupt în zonă, totul era pregătit: Maria Magdalena marcase deja primele trasee montane cu ”momâi”.

”Era foarte severă cu turiștii. Toate trebuiau puse la locul lor și toată lumea trebuia să respecte regulile. Altfel, nu mai pupai cazare la <<Pietrele>>. Dacă-i aduceai tutun din oraș, erai cel mai bun prieten al ei”

Nicolae Timar, cel care a cunoscut-o îndeaproape în perioada interbelică

Retezatul e preferat de iubitorii de vânătoare. Marin Preda ajunge aici. După ce o cunoaște, o botează ”Regina Munților”. La fel și Mihail Sadoveanu. Autorul ”Celui mai iubit dintre pământeni” credea despre ea că ”probabil face vrăji”. Nu înțelegea cu Maria Magdalena pleca în pădure, cu desaga goală, apoi, după juma' de ceas, revenea cu ea plină de pește. Explicația era simplă: femeia avea, pe un pârâiaș de lângă cabană, o mini-păstrăvărie secretă!

Ceasul care i-a adus nenorocirea vieții

În perioada interbelică, zice-se că pe la castelul contelui Kendeffy (Cândea) din Sântămăria-Orlea sosise un lord englez, doritor de a vâna urși. Era o iarnă destul de grea, dar baronul o rugase pe Maria Magdalena să aibă grijă de oaspete. ”Regina Retezatului” îl duce pe distins în fața grotei lui Moș Martin și merge în spatele bârlogului, cu gândul de a face zgomot și a-l scoate de acolo. Ursul iese din culcuș, se ridică pe labele din spate și rage puternic, fix în momentul în care oaspetele trage. Îl omoară, cu două gloanțe, dar, de frică...făcuse pe el!!! Pentru că însoțitoarea nu suflă o vorbă, lordul englez îi dăruiește un ceas de aur. În 1945, Maria se găsește, pe o vale a Retezatului, cu câțiva soldați ruși. Aceștia încearcă să-i ia, cu forța, prețiosul obiect. Femeia se împotrivește. Este violată, iar ceasul, furat.

Maria Magdalena din Retezat. Eroina Primului Război Mondial. ”Regina munților” a murit înecată cu un os de pește

Cu 80 de ani în urmă, zona Retezatului era cunoscută la perfecție de către Maria Magdalena Hamza, supranumită ”Regina munților”

Peste câteva luni, dă nas în nas cu alți sovietici. Se spune că dobândise, în timp, și arta de a trage cu pușca. Lovea o capră neagră de la 500 de metri, fără lunetă. Ucide cinci dintre ei, cu un glonț ”drept între ochi”. Îi îngroapă, sec, într-o vale adâncă, undeva între pârâul Zlătuiei și zona numită ”Cloaca”. Povestea prinde a fi spusă chiar din gura ei, când începuse a-și pierde rezistența la băutură. Unii spun că acesta este și motivul pentru care e îndepărtată de la ”Pietrele”. Alții pun totul pe chestiunea schimbării sociale: rușii ne invadaseră, Confederația Națională a Muncii preluase cabana, se cunoștea ura sa față de sovietici, așa că...

”Nu știa carte. Primea zeci de scrisori de mulțumire de la cei care se cazaseră acolo, dar nu cred să le fi răspuns acestora în scris. Le-a păstrat doar să se mândrească. Avea o pușcă <<Saint - Etienne>>, căreia îi tăiase patul, ca să o poată ascunde sub manta. Am tras cu ea. Era o ruginătură, dar funcționa”.

Nicolae Timar

S-a retras la Câmpu lui Neag. De Sfânta Maria, în august 1948, zice să-și facă un pește. Se îneacă cu un os. Se stinge la doar 54 de ani... În urma ei nu rămân suflete apropiate. Nu fusese căsătorită, nu avusese copii. La a sa moarte, cei câțiva prieteni îi pun toată ”zestrea” într-un cufăr.

Maria Magdalena din Retezat. Eroina Primului Război Mondial. ”Regina munților” a murit înecată cu un os de pește

O cascadă din Munții Retezat îi poartă numele

Cu câteva luni înainte de Revoluția din Decembrie 1989, pentru că prin zonă se dăduse peste zăcăminte de huilă, se primește ordin ca satul să fie dat jos, să dispară. ”Veneau la ușă și ne spuneau doar atât: <<Azi vă demolăm casa!>>, după care soldații se apucau să dea jos țigla de pe acoperiș”, povestea Violeta Mojoatcă, una dintre nepoatele îndepărtate ale ”Reginei munților”. Astfel, cupa unui excavator doboară zidurile unei case. Sus, în pod, odihnea cufărul. Bucăți de zid strivit, acoperișul, molozul, fotografiile, cărțile, amintirile... Acolo se găseau scrisorile cele multe, depeșele de la Marin Preda, Mihail Sadoveanu ori de la ambasadorii Angliei ori Franței la București. Totul s-a pierdut.

Azi, puțini mai vorbesc despre Maria Magdalena Hamza. Casacada aflată între ”Cabana Gențiana” și ”Cabana Pietrele” îi poartă numele.

Recomandari