Live acumObservator 06 Weekend
Prime Time 20:00Chefi la cuţite

Masacrul de la Iezer. 300 de călugări uciși de unguri. ”I-au tăiat în bucăți și mănăstirea au surpat-o toată la pământ”

Cu 400 de ani în urmă, domnitorul Mircea Ciobanul ascunde în zidurile Mănăstirii Iezerul un tezaur impresionat, ce urma să ajute la refacerea acestora în cazul în care locașul de cult se dărâma. Un nobil ungur află, adună armată, trece munții și măcelărește cei 300 de călugări, furând toți banii

Schitul Iezer, acolo unde a viețuit Sfântul Cuvios Antonie, are o istorie de peste 500 de ani

Acolo, în nordul Olteniei, în satul Cheia, la Băile Olănești, în Vâlcea, se află Sfânta Mănăstire Iezer, loc de aleasă viață călugărească, unde a trăit și a pustnicit Sfântul Cuvios Antonie, cel prăznuit pe 23 noiembrie. Mai înaintea bisericii, însă, pe acele meleaguri a existat un schit de pe la 1495-1501. Radu cel Mare, domn al Țării Românești, obișnuia să trimită bani la cei de acolo. Zidurile mănăstirii aveau să fie ridicate de Mircea Ciobanul, al cincilea fiu al lui Radu cel Mare, voievod cu trei domnii, luat cu Doamna Chiajna, cu care avea șapte copii. Pe la 1552, dete poruncă să se construiască, lângă schit, o clăride mare, impunătoare. S-a lucrat mult, ”Ciobanul” - botezat astfel pentru că înainte de a sui pe tron neguța oi la Constantinopole - a trecut la cele veșnice, iar lucrările au fost terminate pe la 1568, mult după a sa moarte.

260 de ani de epidemii în România. Ne-au ucis trei domnitori, unul ctitor al faimoasei Mănăstiri Văcărești!

În timpul construcției, a venit cu o idee nemaiîntâlnită până atunci: a ascuns o mare cantitate de bani în zidurile mănăstirii. Când acestea aveau să cadă, din diferite motive, tezaurul urma să fie găsit și, cu el, locul reparat ori reclădit de la zero. Mircea Ciobanul și Doamna Chiajna, fiica lui Petru Rareș, aveau patru fete: Anca, Alexandra (Stanca), Marina și Dobra. Când una dintre copilele cele mici s-a căsătorit înaintea celei mari, Stanca, scârbită, a fugit în Transilvania, unde s-a logodit, pe loc, de ciudă, cu un nemeș, nobil maghiar de categorie mijlocie. Căruia i-a spus secretul banilor din ziduri.

Doua dintre cele trei cruci ce amintesc de masacru, săpate în piatră, se pot distinge și astăzi prin partea locului

Și scrie regretatul arhimandrit Bartolomeu Anania, în ”Cartea Oltului” (1990): ”Povestind totul soțului ei, acesta a venit la Iezer și a tăiat capetele tuturor călugărilor, apoi a dărâmat biserica și, dând de comoară, a dus-o cu el în Ardeal. Trupurile călugărilor uciși au fost înmormântate într-o groapă adâncă, mai jos de schit, pe malul apei, la locul ce se cheamă Crucile Moșilor”. Povestea apăruse cu aproape 200 de ani mai înainte, pe la 1806, când Ieromonahul Chiriac Râmniceanul istorisea cum ”acela (n.r. - nobilul maghiar) pornindu-se de acolo ca un tiran, venind peste munții Nemțești și sosind la locul acela pustiu, pe părinții călugări și pe cine au găsit i-au tăiat în bucăți și mănăstirea au surpat-o toată la pământ, căutând și acei bani și găsindu-i i-au luat și a plecat în țara lui”.

”Nemeșul ungur era om hain la suflet și fără teamă de Dumnezeu”

Ieromonahul Chiriac Râmniceanul

Istoricul Florin Epure, director al Direcției pentru Cultură Vâlcea, confirmă unele date: ”După ce a aflat unde este ascunsă averea, a distrus sfântul lăcaș din temelii, a luat cazanul cu bani și apoi i-a măcelărit pe toți viețuitorii schitului, îl locul aflat pe malul abrupt al pârâului Cheia. Leșurile celor trei sute de monahi au fost aruncate într-o groapă comună, iar pe stânca de la căpătâiul lor sătenii au săpat în piatră, după plecarea ucigașilor, trei cruci mari, din care până astăzi s-au păstrat îndeobște două, cunoscute drept <<Crucile Moșilor>>”.

Mănăstirea Văcărești: Cum a distrus Sergiu Nicolaescu crucea de marmură a lui Mavrocordat cu tancuri și aruncătoare de flăcări​

Istoricul vâlcean vorbește și despre cea de-a doua versiune, culeasă de Alexandru Odobescu, cel care vine prin partea locului pe 26 iulie 1860. ”În apropierea Schitului Iezer se aflau, cu peste 400 de ani în urmă, câteva mine de aur, pe care le exploatau sașii din Ardeal. Legenda spune că pornind la luptă, spre Transilvania, Mihai Viteazul a lăsat, aici, la schit, reserva visteriei sale. După decapitarea sa, pe Câmpia Turzii, năvălitorii străini au veni și au ucis cei 300 de călugări de aici, care apărau cu prețul vieții tezaurul”. Chiar dacă puțin diferite, cele două verisuni vorbesc cam despre același lucru: un domn al Țării Românești ascunde aur în zidurile mănăstirii, iar niște păgâni jefuiesc totul îi îi ucid pe cei de prin partea locului.

Sigur, există și semne de întrebare, pentru că numărul monahilor este exagerat. Plauzibil ar fi ca momentul dramatic să se fi petrecut la un praznic, iar printre victime să se fi găsit și credincioșii din zonele de dimprejur.

Astăzi, pelerinul ce se abate de la drumul ce urcă spre Schitul Iezer și coboară pe valea pârâului Cheia, găsește o stâncă ascunsă, acoperită de mușchi verde, de pădure, ce mai păstrează, pe suprafața ei, două cruci mari, săpate-n piatră...

Fanatik.ro
Cele mai noi stiri
Lajumate.ro