Mausoleul eroilor de la Mărăşeşti, în memoria celor care au luptat în Războiul de Reîntregire a României din anul 1917

Omagiul adus celor care şi-au jertfit viaţă în luptele de la Mărăşeşti adăposteşte, în cele 154 de cripte individuale şi nouă comune, dispuse radial pe 18 coloane, rămăşiţele pământeşti a 5.073 de ostaşi şi ofiţeri, printre care şi cele ale fetiţei-erou Măriuca Zaharia. În parcul mausoleului se află mormântul eroului necunoscut, simbol pentru toţi eroii care au pierit pentru patrie fără a li se cunoaşte identitatea, iar în apropiere, într-un edificiu mai nou, există un muzeu al armelor.

Omagiul adus celor care şi-au jertfit viaţă în luptele de la Mărăşeşti adăposteşte, în cele 154 de cripte individuale şi nouă comune, dispuse radial pe 18 coloane, rămăşiţele pământeşti a 5.073 de ostaşi şi ofiţeri, printre care şi cele ale fetiţei-erou Măriuca Zaharia. În parcul mausoleului se află mormântul eroului necunoscut, simbol pentru toţi eroii care au pierit pentru patrie fără a li se cunoaşte identitatea, iar în apropiere, într-un edificiu mai nou, există un muzeu al armelor.

Iniţiativa ridicării unui mausoleu la Mărăşeşti s-a luat la Congresul Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor din România desfăşurat în anul 1919, societate fondată în 1910 de mai multe doamne din înalta societate precum Alexandrina Cantacuzino, Anastasia Filipescu, Elena Odobescu şi Eliza Mavrocordat. Propunerea a fost înaintată regelui Ferdinand şi guvernului condus de Ion I. C. Brătiau, construcţia fiind ridicată după planurile arhitectului Georgel Cristinel pe locul donat de către George Ulise Negropontes, proprietarul pamaturilor din acea zona.

Pe 6 august 1923 a fost pusă piatră de temelie a monumentului, iar în vara anului 1924 mausoleul se află într-o faza de construcţie care a permis reinhumarea osemintelor militarilor căzuţi pe câmpul de luptă. După o perioada în care construirea mausoleului a stagnat, lucrările au fost reluate în anul 1936 prin zidirea cupolei monumentului. Doi ani mai târziu, monumentul a fost finalizat, fiind inaugurat pe 18 septembrie 1938 în cadrul unei ceremonii la care a luat parte o mulţime impresionantă, printre care şi Regele Carol al II-lea.

În centrul mausoleului se află sarcofagul generalului Eremia Grigorescu, decedat la data de 21 iulie 1919, fost Prim Cavaler al Legiunii de Onoare, decorat cu Steaua României şi Ordinul „Sfântul Gheorghe şi Sfânta Ana" al Ţarului Rusiei.

Pe "Culoarul Cavalerilor", alături de maiorul Grigore Ignat şi locotenentul Gabriel Pruncu, se află şi mormântul Măriucăi Zaharia, copila de 12 ani din comuna Haret care a ajutat armata română transmiţând dintr-un nuc aflat în spatele casei date despre înaintarea nemţilor.

sursa: historia.ro

Ultimele știri