Live acumObservator Sport
Prime Time 20:15Asia Express - Drumul elefantului

Mici greșeli care au schimbat lumea. Bombardamentul de la Hiroshima... o greșeală de traducere?

Felul în care arată lumea azi nu se datorează neapărat unor lungi procese de reflecție la care au luat parte cele mai luminate capete ale umanității. De fapt, majoritatea evenimentelor istorice decisive au ținut de hazard. De mici greșeli umane care-au schimbat ireversibil soarta noastră pe pământ.

Bombardamentul nuclear de la Hiroshima

ARK

Felul în care arată lumea azi nu se datorează neapărat unor lungi procese de reflecție la care au luat parte cele mai luminate capete ale umanității. De fapt, majoritatea evenimentelor istorice decisive au ținut de hazard. De mici greșeli umane care-au schimbat ireversibil soarta noastră pe pământ.

Petrecerea care a salvat Normandia

3 milioane de soldați englezi și americani au debarcat în Normandia ca s-o elibereze, respectiv să salveze ce mai rămăsese din Franța după ce naziștii aproape că răseseră țara lui Napoleon de pe harta lumii.

Răspunzător de armata nemțească pe teritoriul francez era mareșalul Erwin Rommel, un strateg priceput și fără de care nu se lua nicio decizie majoră. Atât că, fix în ziua în care Aliații au debarcat în Normandia, 6 iunie 1944, Erwin Rommel își luase liber ca să serbeze... ziua de naștere a soției.

Operațiunea Normandia e și cea mai de amploare operațiune tip amfibie din istoria militară, și cel mai crunt eșec suferit de nemți în Al Doilea Război Mondial.

O greșeală de Doamne-ajută

În chimie contează să elimini, pe cât posibil, variabilele care ar putea afecta rezultatele cercetării. De pildă, atunci când studiezi o substanță, să te asiguri că nicio altă substanță nu intră în contact cu aceasta...

1928, septembrie ploios, laboratorul londonez al bacteriologului Alexander Flemming. Chimistul se apucă să studieze bacteriile genului staphylococcus – pe o plăcuță de metal, sub microscop, ca tot omul de știință. Numai că, în dezorganizarea care-i era specifică, Flemming s-a luat cu altele și a uitat plăcuța cu bacterii sub geamul deschis.

Peste câteva zile, când și-a adus aminte, plăcuța mucegăise. Nu mai avea niciun sens să studieze bacteriile de pe ea, cu toate astea, a pus-o din nou la microscop. Și a văzut că mucegaiul „mâncase” bacteriile tip stafilococ.

Astfel a descoperit Flemming penicilina, antibioticul care a revoluționat medicina.

Hannibal și toiagul

Se întâmpla în anul 218 î.Hr. Hannibal, generalul din Cartagina (nordul Africii), cel mai puternic dușman al Romei antice, voia să treacă Alpii și să cucerească Republica Romană definitiv.

Ca să le demonstreze celor 38.000 de trupe care-l însoțeau că drumul e sigur, Hannibal și-a înfipt toiagul în zăpadă. Acest gest a pornit o avalanșă care i-a omorât 18.000 de oameni, 2.000 de cai și zeci de elefanți.

N-a mai cucerit Roma niciodată.

Căderea Zidului Berlinului, o greșeală de comunicare

În 1989, întors dintr-o scurtă vacanță, Gunter Schabowski, politician al Berlinului de Est, a fost rugat de colegii din guvern să țină o conferință de presă despre anumite modificări ale codului de călătorit. Aceste modificări le stabilise guvernul în timpul în care Schabowski fusese plecat.

Nu erau modificări substanțiale, era vorba că est-berlinezilor li se eliberau niște vize prin care aveau voie, în sfârșit, să viziteze mult-visata Germanie Occidentală. Doar să viziteze. Luat din scurt, Schabowski n-a înțeles prea bine despre ce erau modificările, și nici nu i s-a explicat, așa că din discursul său bâlbâit s-a înțeles mai degrabă că restricțiile de călătorie vor fi complet eliminate. Jurnaliștii aflați acolo au speculat nesiguranța politicianului.

„De când vor fi eliminate, domnule Schabowski?”, a aruncat un jurnalist o momeală, parcă anticipând ce urma să vină. Total nedumerit, nemaiștiind de unde a plecat și unde voia să ajungă, politicianul a răspuns așa: „După câte știu eu, intră în vigoare imediat, chiar acum.”

Atât i-a trebuit presei. „S-a zis cu restricțiile de călătorie dintre Berlinul de Est și Berlinul de Vest!” Jurnaliștii au împrăștiat povestea, povestea a ajuns instant pe micul ecran din casele est-berlinezilor, est-berlinezii au ieșit în stradă și, sub aprobarea tacită a grănicerilor (confuzi și, oricum, depășiți numeric), au dărâmat Zidul Berlinului.

Cheia care-ar fi oprit Titanicul de la scufundare

Chiar înainte ca Titanicul să plece la drum, compania care organiza croaziera a decis să-l înlocuiască pe ofițerul secund al vasului, David Blair, cu mai experimentatul Charles Lightoller.

Dar Blair a omis să-i dea lui Lightoller cheia de la depozitul din vas în care se păstrau binoclurile...

Fred Fleet, omul de la catarg, supraviețuitor al catastrofei, a declarat ulterior că, dac-ar fi avut binocluri, ar fi detectat și ocolit iceberg-ul din timp, iar Titanicul nu s-ar mai fi scufundat.

Așadar, binocluri aveau, dar n-aveau nici cheia, nici informația că, într-una din sutele de camere și cămăruțe de pe vas, ele există.

Cine trimite primul om pe Lună? Cine strânge bine șuruburile

După Al Doilea Război Mondial, între Statele Unite și Uniunea Sovietică s-a dat startul unei curse militare, științifice și culturale care putea oricând izbucni într-un nou război mondial (dar pe care nimeni nu și-l mai dorea). Supremația trebuia probată inclusiv în aer, în spațiul cosmic, mai exact. Rușii voiau să trimită primul om pe Lună, americanii voiau la fel.

Adevărul e că rușii ar fi reușit înaintea americanilor, în 1966, deci cu 3 ani mai devreme de Armstrong. Însă racheta sovieticilor a explodat la 20 de secunde de la ridicarea de sol. De ce? Se pare că un șurub a fugit direct în pompa de combustibil. Nu-l strânseseră cât trebuie. A fost cel mai puternic incendiu non-nuclear survenit de la o explozie.

Hiroshima... o greșeală de traducere

Germania capitulase, dar între japonezi și americani încă nu se rezolvaseră disputele. În Declarația de la Postdam, SUA, Regatul Unit și China au somat Japonia să capituleze, alternativa fiind... nimicirea țării. Auzind aceasta, premierul japonez Kantaro Suzuki a răspuns folosind termenul „mokusatsu”, care se traduce prin „am luat act de mesajul emis, ne vom gândi ce și cum”.

Numai din acest exemplu, și deja se vede limpede că japoneza e o limbă alunecoasă, o limbă în care un singur cuvânt poate exprima ceea ce alte limbi „se chinuie” să transmită în fraze lungi. Ceea ce înseamnă cu „mokusatsu” are numeroase posibilități de traducere, nu doar cea de mai sus. O altă variantă de traducere e „a ignora cu bucurie, cu mândrie”, și exact această variantă a ajuns la urechile președintelui american Truman.

10 zile mai târziu, americanii au bombardat Hiroshima.

Poarta Constantinopolului

Nu c-ar mai fi contat foarte tare în ecuația mare a evenimentelor – cucerirea era iminentă, dar, în timpul asediului asupra Constantinopolului, niște apărători ai cetății au uitat o poartă deschisă.

Practic, în 1453, la câteva luni de când Sultanul Mehmed al II-lea al Imperiului Otoman începuse cucerirea Imperiului Bizantin, în cel mai „fierbinte” punct al războiului, Kerkoporta a rămas deschisă – nu, nu era vreun „cal troian” – și nepăzită de nimeni.

Și-uite așa, Constantinopolul a căzut, iar în forță peste Europa Evului Mediu s-a instalat Imperiul Otoman... Restul e istorie.

Referințe istorice: cracked.com, descopera.ro

Fanatik.ro
Cele mai noi stiri
Lajumate.ro