Mihai Viteazul a avut trei mame: o boieroaică, o hangiță și o călugăriță. ”Fiiului mieu Mihail voevod”...

 
+2 click pentru
galerie

Despre marele Mihai Viteazul se știe doar că s-a născut în Târgul de Floci, pe la 1558. Dar cine i-a dat viață? Maica Teofana, cea care odihnește la Cozia, lângă Mircea cel Bătrân? Soția domnitorului Pătrașcu cel Bun, în ultimul an al acestuia pe tron ori o hangiță din același Târg de Floci, care a avut o aventură cu un boier local? 

Despre Mihai Viteazul se cunoaște, cu exactitate, că s-a născut pe 15 ianuarie 1558, în Târgul de Floci, localitate înfloritoare în acea vreme, situată la confluența Ialomiței cu Dunărea, probabil cel mai important centru comercial al Evului Mediu de pe aceste meleaguri. Nu se poate preciza, însă, cine i-a fost mama, cea care, așa cum se va vedea, va juca un rol important în viața domnitorului și, automat, în istoria noastră. Specialiștii ”merg” pe trei variante.

Maica Teofana

În Mănăstirea Cozia odihnește, lângă, mormântul lui Mircea cel Bătrân, ctitorul sfântului lăcaș, Maica Teofana, o boieroaică din Evul Mediu, care avea să se călugărească acolo. Ajunsă pe malurile Oltului, a trecut la cele veșnice la 1605 sau 1606, la puțină vreme după ce fiul său avea să fie ucis în apropiere de Turda. Conform surselor, Teodora Cantacuzino (sau Tudora) a fost membră a faimoasei familii, sora lui Iane Cantacuzino (înalt dregător la Constantinopol și, apoi, ban al Craiovei). Se născuse în Epirul grecesc, undeva în zona Bizanțului, fie la 1530, fie la 1535. Cronica lui Radu Popescu, referindu-se la persoana sa, precizează că "mumă-sa [a lui Mihai Viteazul, n.n.] au fost de la Oraș dela Floci [sic], care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep [comerciant], om mare și bogat den [sic] Poarta Împărătească și care în casa ei zăbovindu-se câtăva vreme..." Stabilirea familiei căreia a aparținut Teodora, mama lui Mihai, a pornit de la povestirea unui sfetnic al acestuia, Teodosie vel logofătul, a cărui istorisire nu s-a păstrat în forma ei originală. A fost tradusă în limba poloneză și din aceasta în latină și parafrazată de alt contemporan care fusese la curtea lui Mihai, Baltasar Walter, originar din Silezia, a cărui carte a apărut în 1599, pe când Mihai mai trăia. Walter spune că urcarea în scaun a lui Mihai Viteazul a fost sprijinită de Iane (Cantacuzino), fost ban al Craiovei, care era capuchehaia la Țarigrad și era lui Mihai „avunculus, vel matris frater, graecus”. Așadar, în jurul lui Mihai se admitea că mama lui, Tudora, era sora grecului Iane, fost ban al Craiovei. 

Maica Teofana, cum avea să fie cunoscută, a lăsat și un testament în care precizează că este cu adevărat mama domnitorului. „Eu, roaba Domnului Iisus Hristos, călugăriţa Teofana, muma răposatului Mihail voevoda din Ţeara Românească, vieţuit-am viaţa ceştii lumi deşartă… şi înşelătoare… şi am petrecut lumeaşte destul, în tot chipul în viaţa mea, până ajunsu şi la neputinţa bătrâneaţelor meale şi la slăbiciunea mea, în sfânta mânăstire, în Cozia la lăcuinţa sfintei troiţe şi la răpausul răposatului Mircea voevoda. Şi trăiiu de ajunsu şi luaiiu şi sfântul cin călugăresc derept plângerea păcatelor meale. Acuş mă ajunse şi vestea de săvârşirea zilelor drag fiiului mieu Mihail voevod de sărăcia doamna sa şi a coconilor domniei lui prin ţărăle străine. Fuiu de plângere şi de suspine ziua şi noaptea (...)“, scrie în documentul păstrat la Cozia

Mihai Viteazul, portretul de la Praga realizat de Egidius Sadeler, din anul 1601

Se pare că acolo, la Târgul de Floci, Teodora (Tudora) adunase o avere impresionantă. Cu ea îi va cumpăra scaunul domnesc voievodului Mihai Viteazul, după ce acesta fusese stolnic la curtea lui Mihnea Turcitul și, din 1593, ban al Craiovei, în timpul domniei lui Alexandru cel Rău, care avea să stea pe tron un an și o lună. Lăzi întregi pline de galbeni au ajuns la Poarta Turcească, așa că Mihai a devenit domnitorul Țării Românești la 1593. Este momentul în care Teodora (Tudora) se mută la București, din zona Giurgeniului, stabilindu-se la Curtea Domnească de aici.

Mihai pleacă în campaniile din Transilvania, așa că la 1599, Doamna Teodora (Tudora) lasă Bucureștiul, pentru a se stabili pe Olt, la Schitul Ostrov și, de aici, la Sfânta Mănăstire Cozia. Devine maica Teofana. Dar intrigile-s puternice încă de pe atunci. Pentru a elimina orice suspiciune, maica Teofana redactează, în timpul vieții, testamentul de la Cozia, în care precizează, clar, că este mama domnitorului Mihai Viteazul. După uciderea acestuia, în 1601, refuză aproape orice contact cu mediul înconjurător, chiar și hrana. Decedează în 1605 sau 1606 și este înmormântată în pronaosul bisericii mari al Mănăstirii Cozia.

Mormântul maicii Teofana, de la Mănăstirea Cozia

Soția lui Pătrașcu cel Bun

Cea de-a doua variantă cu privire la existența mamei pe nume Teodora (Tudora) a lui Mihai Viteazul este și cea mai larg acceptată de către specialiști. Conform acesteia, ea ar fi fost o importantă aristocrată a Evului Mediu românesc. În ultimul an de domnie al lui Pătrașcu cel Bun (1554 - 1557), se căsătorește cu acesta, deși documentele oficiale plasează lângă domnitor o singură soție, Doamna Voica, cea care avea să-i dăruiască trei fii. La un an de la a sa moarte, Teodora l-a născut pe Mihai Viteazul, în 1558, la Târgul de Floci. Rămasă văduvă după decesul lui Pătrașcu cel Bun (26 decembrie 1557), Teodora (Tudora) pleacă în pribegie la niște rude din Transilvania, dimpreună cu micuțul Mihai, despre care se știa că este moștenitor de tron, pentru a-l feri de uneltirile boierești. Practic, gestul său a însemnat salvarea de la moarte a viitorului domn, într-o perioadă de instabilitate politică.

O hangiță

Unele izvoare precizează că Mihai ar fi fost rodul unei iubiri nelegitime dintre o hangiță din Târgul de Floci și domnitorul Pătrașcu cel Bun. Este varianta cea mai puțin acceptată de către istorici, pentru că ea se bazează pe surse maghiare. ”Se dorește doar o defăimare a domnitorului”, spune Emilia Corbu, doctor în istorie, în cadrul Muzeului Județean Ialomița. Chiar dacă a rămas o enigmă a istoriei noastre, personalitatea Teodorei, femeia care l-a născut pe Mihai Viteazul, a devenit brand-ul unui festival culinar, desfăşurat la Giurgeni, lângă ruinele Târgului de Floci, denumit „La casa Tudorii“, pornit la drum în 2011.

 



facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI