Nicolae Minovici, medicul care s-a spânzurat de 12 ori. A sfidat moartea ca să scrie despre ce simt cei care au ștreangul la gât

 
+5 click pentru
galerie

Nicolae Minovici, fratele celebrului Mina Minovici, a revoluționat medicina românească printr-o serie de experimente macabre. Voia să înțeleagă ce simt oamenii în momentul sinuciderii. În numele științei, s-a spânzurat de 12 ori. După fiecare încercare, a documentat toate senzațiile pe care le-a trăit. 

În familia Minovici s-au născut șapte copii. Cel mai mic, Nicolae, a venit pe lume pe 23 octombrie 1868. Era descris ca fiind o „fire încăpățânată, îndărătnică, dar voluntară”.

Liceul l-a terminat în București, la Sfântul Sava. Apoi, răzvrătindu-se împotriva alegerilor făcute de frații săi mai mari, care se dedicaseră științei, s-a înscris la Școala de Belle-Arte. Cu puțin „ajutor” de la fratele său, Mina, a rezistat doar un an.

Primul care a folosit amprente pentru identificarea unui hoț

A abandonat Școala de Arte și s-a înscris la Medicină. Încă din anii studenției, era limpede că Nicolae Minovici era o minte strălucitoare. A fost primul din România care a identificat autorul unui furt cu ajutorul urmelor de pe mâini (amprentelor).

Teza de doctoriat a lui Nicolae Minovici a fost și ea revoluționară. Tema neconvențioală pe care tânărul medic a ales-o, „Tatuajele în România”, a fost o altă premieră în țara noastră. Și-a continuat studiile la Berlin, între 1899-1901.

În 1906, la întoarcerea în România, a înființat prima Societate de Salvare din Balcani, ce s-a autofinanțat mai bine de 30 de ani.

„Studiu asupra spânzurării”

Ca să vorbești despre ce simt oamenii în momentul spânzurării, trebuie să o simți pe pielea ta, a fost de părere Nicolae Minovici. Așa că, pentru a-și demonstra teoriile, medicul a sfidat moartea, trecând prin 12 ședințe de autostrangulare.

„Prima dată când am încercat să-mi provoc moartea în chipul acesta, zăceam întins pe patul meu, privind cerul. Cu ambele mâini mi-am strâns cu putere gâtlejul în jurul mărului lui Adam. În secunda a V-a simţeam cum se coboară peste mine un văl purpuriu şi apoi un văl negru. Cu o repeziciune uimitoare defilau apoi înaintea ochilor mei sufleteşti fel de fel de icoane. Apoi am simţit ceva asemănător cu o cumplită descărcare electrică şi totul se făcu negru. Am pierdut simţul raţiunii”, a spus Nicolae Minovici, după prima ședință de autostrangulare.

„Curagiul căpătat din aceste şedinţe, a doua zi ne-a făcut să încercăm una mai lungă... de data asta şedinţa a fost prelungită până la 26 de secunde... şi ne-am putut da mai bine seama de mecanismele morții. Durerea ce laţul ne provoacă în dreptul osului hioid era aşa de mare încât cu bună voinţa ce aveam, ne-a fost cu neputinţă a prelungi experimentul.”

A stat atârnat de la o înălțime de 2 metri

Experimentele au continuat. Pentru a testa ce schimbări apar în funcție de condițiile în care are loc spânzurarea, medicul a ajuns să se atârne și de la o înălțime de 2 metri.

„Pleoapele mi s-au închis cu forţă, parcă de o putere nevăzută. Am simţit apoi cum mi se închid căile de respiraţie, după care a urmat un muget sinistru ce pătrundea în urechi. N-am mai auzit vocea servitorului care trăgea frânghia.”

Lucrarea lui Nicolae Minovici este unică în medicina românească. Despre aceasta, medicul a afirmat:

„Studiul spânzurării deschide interesului şi îndatoririlor, câmpul cel mai vast, perspectiva cea mai nelimitată. Suntem departe de a crede că asupra acestui subiect ştiinţa şi-a spus ultimul cuvânt sau a renunţat de a-l spune. Nu încape îndoială că se va găsi o dezlegare şi la aceasta.”

De la spânzurare, la Primăria București

Cariera lui Nicolae Minovici a luat o întorsătură neașteptată. După ce a lucrat ca medic legist pe lângă parchetul Tribunalului Ilfov şi Subdirector al Institutului medico-legal şi profesor de medicină legală la Şcoala de Ştiinţe de Stat, medicul și-a orientat atenția către problemele orașului București. După Primul Război Mondial, Minovici a plecat la Cluj, unde a înființat primul Institut de Medicină Legală.

În 1926, s-a întors în București și a devenit Primarul Sectorului III Albastru, ce cuprindea cartierele Rahova, Grozăveşti, Mandravela, Dealul Spirii, Cotroceni, 13 Septembrie şi Şerban Vodă.

„Minovici dărâmă tot / Minovici e târnăcop”

În timpul mandatului său, s-a dedicat reabilitării acestor mahalale. A curățat și a pavat străzile, maidanele au devenit parcuri și a construit primele toalete subterane. Așa și-a dobândit și porecla: „Minovici dărâmă tot / Minovici e târnăcop”

Ales primar, fără să candideze

Nicolae Minovici era un erou în Băneasa. Oferea burse elevilor cu rezultate bune la învățătură și dădea bani oamenilor nevoiași. Ca mulțumire, în 1934, locuitorii l-au ales primar al satului, chiar dacă nu candidase.

În 1934, medicul și-a donat aproape toată averea Primăriei București: casa, ferma și colecția de tablouri. Banii i-a dat organizațiilor ce aveau grijă de copiii orfani.

După ieșirea la pensie, a mai trăit doar trei ani. Un cancer la laringe l-a luat pe unul dintre cei mai renumiți medici ai României. Nicolae Minovici a murit pe 26 iunie 1941.



facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI