Live acumChefi la cuţite
Prime Time 20:00Chefi la cuţite

Povestea medicului din România „din prima linie”, cu un singur plămân, care a muncit de Paște, iar de 1 mai, a fost tot „conectată” cu pacienții și colegii ei

În județul Alba, șefa Secției de Boli Infecțioase de la Spitalul Județean, desemnat spital de suport COVID-19, continuă să își conducă subordonații, chiar dacă de câteva zile și-a mutat activitatea acasă. Decizia a luat-o pentru că, în urma unei intervenții suferite acum trei ani, dr. Corina Liana Maniu a rămas cu un singur plămân.

„Eu muncesc non-stop. Nu mai am sâmbătă, duminică din luna martie. Am muncit de Paște, nici 1 mai nu este o excepție. Toate deciziile secției de Boli Infecțioase trec pe la mine!”, ne spune dr. Corina Liana Maniu, șefa Secției de Boli Infecțioase de la Spitalul Județean Alba, desemnat spital de suport COVID-19. La 57 de ani, deja a adunat 21 de când lucrează în Secţia de Boli Infecţioase.

Medicul dedicat continuă să își conducă subordonații, chiar dacă de câteva zile și-a mutat activitatea acasă. Decizia a luat-o pentru că, în urma unei intervenții suferite acum trei ani, d-na dr. a rămas cu un singur plămân ceea ce o face extrem de vulnerabilă în cazul unei îmbolnăviri cu COVID-19. Acest lucru nu înseamnă că nu depune aceleași eforturi pentru coordonarea Secției Infecțioase.

Pentru a o cunoaște mai bine, am stat de vorbă cu dr. Corina Liana Maniu, încercând ca prin intermediul unui interviu „de la distanță” să vă fac cunoștință cu un om dedicat, care are foarte multă iubire de oameni.

Până la urmă, nu doar că respectă cu sfințenie Jurământul lui Hipocrate, ci rămâne solidară cu pacienții aflați în suferință și colegii din spital, într-o perioadă în care foarte mulți medici sănătoși, „cu doi plămâni”, au ales să demisioneze sau să-și ia concediu. „Am revenit să lucrez în spital din dragoste de profesie și de pacienți”, își motivează decizia dr. Corina Liana Maniu.

1. Doamna dr., aveți o situație medicală personală delicată. Aveți un singur plămân, fapt care vă face vulnerabilă și într-o categore de risc în cazul contractării acestui virus. Ce vă determină să rămâneți în linia întâi și să vă desfășurați în continuarea activitatea în spital? Care e poveste acestei experiențe, a pierderii unui plămân?

Într-adevăr, în urma cu trei ani am suferit o operație grea, după care am rămas cu un singur plămân. A fost o încercare cumplită, pe care am depășit-o grației divine și priceperii echipei de medici de Chirurgie toracică de la Clinica Judeâeană din Cluj-Napoca. După refacere, mi-am reluat activitatea în secția de Boli infecțioase, unde lucrez de 21 de ani. Iubesc profesia de medic și iubesc oamenii. Viața mea profesională se desfășoară și astăzi conform devizei pe care mi-am impropiat-o în adolescență de la medicul Axel Munthe, autorul „Cărții de la San Michele” - „nu dăruiești nimic oamenilor, dacă nu te dăruiești pe tine însuți”.

2. Alba are o rată mai mică de îmbolnăviri decât alte județe, cum ar fi Suceava, Hunedoara, Sălaj. Are și mai puține decese. Cum se explică?

Alba „stă bine”, aș îndrăzni să caracterizez situația din județ, comparativ cu ceea ce se întâmplă la nivel național. Asta pt că ne-am pregătit din timp. Conducerea Spitalului de Urgență a fost foarte promptă și eficientă în achiziționarea de echipamente de protecție adecvate. Cine nu s-a mișcat repede, nu a mai găsit în timp util, e o realitate cu care foarte multe spitale se confruntă. Secția de Boli Infecțioase a fost protejată încă de la început. Personalul nostru a fos instruit încă de la început privind purtarea echipamentulu de protecție și, în acest mod, am evitat îmbolnăvirea celor ce lucrează cu pacienții infectați cu virusul Covid-19.

Sunt foarte mulțumită și mandră de personalul secției pe care o coordonez, care lucrează din luna martie „în prima linie”, cu astfel de pacienți și, din fericire, nu avem nico îmbolnăvire în rândul cadrelor medico-sanitare sau al personalui auxiliar.

De asemenea, în Alba-Iulia am testat suspecții foarte devreme și s-a făcut un bun triaj al pacienților, în general. Să vă explic cum procedăm. În primul rând, suspecții sunt reținuți „într-un spațiu tampon” până la obținerea rezultatului probei de Covid. În funcție de rezultat, aceștia sunt internați pe secția corespunzătoare patologiei lor, dacă rezultatul textului e negativ, sau pe secția noastră, respectiv într-un spital suport, dacă rezultatul e pozitiv.

3. Câte paturi sunt disponibile pentru reanimare în spitalul în care profesați?

Secția noastră dispune de 42 de paturi, însă suntem limitați la a reține 20 de pacienți, întrucât nu toate saloanele au baie proprie. Această limitare ridică problema necesitații unei clădiri noi pentru patologia infecțioasă, care reclamă necesitatea existenței unor saloane cu baie proprie, cu unul-două paturi maximum, proiect care sper să se concretizeze cât mai devreme.

4. Ce ați observat diferit ca formă de manifestare la Covid-19 față de alte viroze respiratorii cauzate de viruși, cum ar fi banala gripă?

Infecția cu acest virus nou are niste particularități: contagiozitate mare, evoluție imprevizibilă la anumite categorii de persoane (patologii de fond). Persoanele în vârstă şi persoanele cu afecţiuni medicale preexistente (cum ar fi hipertensiunea arterială, boli de inimă sau diabet) par să dezvolte o formă gravă de boală, mai des decât celelalte categorii.

Cele mai frecvente simptome ale Covid-19 sunt deja cunoscute: febra, oboseala şi tusea uscată. Unii pacienţi ar mai putea să aibă dureri de cap, congestie nazală, dureri în gât sau diaree. Aceste simptome sunt de obicei uşoare, cu debut treptat. Unele persoane se infectează, dar nu dezvoltă niciun simptom şi nu se simt rău, adică sunt asimptomatici.

5. Cum vedeți demisiile unor medici și ale unor asistente? Sunt motivați să ia o asemenea hotărâre, îi judecați în vreun fel pentru încălcarea jurământului lui Hipocrate?

Nu judec pe nimeni. Fiecare e pe calea lui de evoluție, nu putem empatiza total cu un om aflat în fața unei deciziipentru că nu cunoaștem tot contextul. Personal, nu am dat bir cu fugiţii, am ales să lucrez în continuare, nicio clipă nu m-am gândit să renunţ, în schimb m-am gândit să mă adaptez în sensul de a fi protejată.

6. Cum a reacționat și răspuns România în fața acestei pandemii? Putem vorbi de o dezorganizare la nivel de sistem medical? Ce credeți că se va întâmpla în viitorul apropiat: vor fi mai multe victime? Când va fi apogeul pandemic?

România a răspuns bine în fața „atacului epdemic”, e de ajuns să comparăm cu strategia adoptată de alte state. Poate o mai mare strictețe la graniță cu carantinare strictă ar fi ajutat mai mult. Și înțelegerea de către oameni că trebuie să stea în case, fără a încerca să trișeze în vreun fel, căci până la urmă ceea ce fac, o fac în beneficiul lor.

În România nu este dezorganizare, ba chiar este o organizare pe care o admir. S-au făcut greșeli, mai ales local, dar „omul sfințește locul”. În ce privește durata epidemiei, bănuiesc că din cauza indisciplinei populației - bazată pe lipsa unei educații sanitare care ar fi dezirabil să fie introdusă în lista de materii în școli - la aproximativ două săptămâni după Paște, cel mai probabil, vom avea o creștere a numărului de cazuri. Apoi va fi o scădere treptat.

7. Cum decurge o zi pentru dumneavoastră acum? Cum coordonați o secție de boli infecțioase în care sunt tratați pacienți cu coronavirus? Atunci când nu sunteți în spital, cum reușiți acest lucru de acasă?

Din cauza numărului mare de cazuri internate și a creșterii riscului, în ultimele zile am decis să lucrez de acasă, coordonând echipa de medici și activitatea de pe secție, telefonic, pe platforme online, prin video call etc. Sunt implicată în deciziile ce țin de internare, tratament, investigații, transferuri sau externări ale pacienților.

8. Sunt colegii dvs. panicați și demoralizați de lipsa echipamentelor de protecție în spitale? Îi motivați în vreun fel? Au fost testați până acum? Aveți cele necesare (măști, combinezoane, viziere, mănuși)?

Colegii mei sunt exemplari. Avem un program de lucru echilibrat care presupune alternanța între participarea la activitatea clinică și refacerea forțelor, nu poți să lupți în linia întâi cu oameni care nu mai au resurse și sunt epuizați fizic și psihic.

9. Puteți efectua și teste în Spitalul Județean din Alba Iulia. Dacă da, câte teste puteți procesa pe zi?

Da, în Spitalul Județean din Alba Iulia avem dotarea corespunzătoare pt testare PCR SARS CoV-2. Repet, conducerea a acționat eficient și suntem im măsură să testam rapid multe cazuri suspecte. Ajutam și alte județe, e necesar să fim solidari.

10. Ce părere are familia dvs. de faptul că luptați în linia întâi? Sunteți îngrijorată că i-ați putea pune în pericol pe cei dragi? Dar viceversa? Care sunt primele lucruri pe care le faceți atunci când ajungeți acasă, după dezinfectare, schimbarea hainelor, spălarea mâinilor?

Cei din familie mă susțin și-mi spun că sunt mândri de mine. Suntem, desigur, îngrijorați și temători, ca orice om, ba poate chiar mai mult pentru că medicii, știind mai multe informații de specialitate, sunt adeseori mai înclinați să vadă potențialul negativ al unei situații de boală. Împreună, ne exersam viziunea pozitivă și încrederea în Dumnezeu.

Fanatik.ro
Cele mai noi stiri
Lajumate.ro