România a ajuns pe Lună! O statuie de la Universitate deține acolo, sus, o suprafață mai mare decât Bucureștiull!!!

 
+3 click pentru
galerie

Cu 10 ani înainte ca omul să ajungă pe Lună, Uniunea Internațională Astronomică botează un crater de 29 de kilometri diametru, de acolo, de pe satelitul natural al Pământului, ”Spiru Haret”, în memoria marelui astronom, matematician și pedagog român, considerat a fi fondatorul învățământului modern de la noi. Cum stai cu spatele la Universitatea din București și cu fața la Biserica Rusă, Haret e ultima statuie din partea dreaptă...

Suntem în 1959, cu zece ani înainte ca primul om, Neil Armstrong, să pășească pe Lună. Grație tehnologiei avansate, se realizează prima fotografie ”adevărată” a spațiului cosmic, fiind vizibilă, pentru prima oară, și partea nevăzută, până atunci, a satelitului natural al Pământului. Munţii, văile şi toate celelalte elemente descoperite pe partea întunecată a Lunii au fost botezate de comunitatea ştiinţifică internaţională cu nume celebre. Astfel, Uniunea Internațională Astronomică a decis ca unul dintre aceste cratere să poarte numele lui Spiru Haret, astronom, matematician și pedagog român, ca o recunoaștere a activității celui considerat de mulți fondatorul învățământului românesc de la noi.

Craterul ”Haret”, de pe Lună

”Haret” este un mic crater de impact, situat în regiunea de sud, pe fața ascunsă a Lunii. Se află în mijlocul triunghiului format de craterele Bose la nord-est, Cabannes la sud-est și Abbe la vest. Regiunea acestui crater este relativ plată, deși este marcată cu un număr de cratere ”proaspete”. Forma craterului ”Haret” este, în general, circulară, cu o bulă exterioară la marginea de sud-vest unde un crater mai mic a fuzionat cu formațiunea. Ea prezintă un alt impact chiar mai mic asupra marginii de nord-est. Planșeul interior a fost inundat în trecut de lavă bazaltică, lăsând nivelul interior și marginea exterioară aproape complet integrate în terenul înconjurător. Văzut de departe, planșeul interior nu are caracteristici distinctive, ci doar câteva urme de impacturi mici care îi marchează suprafața. Are un diametru de 29 de kilometri, ceea ce înseamnă o suprafață mai mare decât ce a a Bucureștiului.

Spiru Haret s-a născut pe 15 februarie 1851, la Iasi. A făcut primele clase primare la Dorohoi şi şi-a continuat studiile la Iaşi şi Bucureşti. A terminat gimnaziul cu califcativul „eminenţia“ şi a urmat cursurile liceului „Sf. Sava“ din Capitală. Încă de mic, din clasa a III-a, s-a îndrăgostit de astronomie, fiind atras de Lună. În 1875, Spiru Haret îşi susţine licenţa în matematica la Paris. Un an mai târziu, face același lucru în fizică, iar pe 18 ianuarie 1878  îşi prezintă teza de doctorat cu tema „Asupra invariabilităţii axelor mari ale orbitelor planetare“. După ce revine în ţară, Spiru Haret renunţă la cercetare şi se dedică reformării sistemului de învăţământ românesc. A predat la Universitatea din Bucureşti, la Facultatea de Ştiinţe. A fost profesor la Şcoala de poduri şi şosele şi la Şcoala de ofiţeri de artilerie şi geniu. A fost ministrul Învăţământului sub trei guverne liberale, timp în care a reformat nu doar sistemul educaţional din România, ci şi întreaga societate românescă. Estel cel care a semnat decretul de înființare al Observatorului Astronomic din București. S-a stins la doar 61 de ani, în 1912.

Spiru Haret (1851 - 1912) a fost membru titular al Academiei Române

În 1935, sculptorul Ion Jalea îi realizează, din marmură de Carrara, o statuie, aflată, acum, în fața Universității din București, alături de cele ale lui Ion Heliade Rădulescu, Mihai Viteazul și Gheorghe Lazăr. 

Eminescu, Enescu, Brâncuși au ”ajuns” pe Mercur, Venus sau Marte

Cratere de pe Mercur, Venus şi Lună, precum şi asteroizi şi comete au ajuns să poarte numele unor români celebri, precum cel al marelui poet Mihai Eminescu, al compozitorului George Enescu, al sculptorului Constantin Brâncuşi sau cel al sopranei Hariclea Darclee. În aprilie 2008, un crater de pe planeta Mercur a fost numit după ”Luceafărul” poeziei noastre. Are un diametru de 125 de kilometri şi s-a format mai recent decât restul ”fraților” de pe Mercur. Primul nume românesc atribuit unui crater de pe Venus îi aparţine poetei Elena Văcărescu. Situat în sudul planetei, are un diametru de 31,5 kilometri şi a primit în anul 1994 numele cele ce a fost - în două rânduri - laureată cu premiul Academiei Franceze. Un alt nume românesc de pe Venus este cel al cunoscutei soprane Hariclea Darclee, o formaţiune vulcanică cu un diametru de 15 kilometri primind numele ei în 2003.
Sursa: ”Adevărul”


 



facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI