Live acumGazda perfecta (r)
Prime Time 20:00Sacrificiul

România, singura țară din lume care și-a pus criminalii în Imnul de Stat. Ce caută acolo Traian, ucigașul lui Decebal?

Andrei Mureșanu scrie versurile de la ”Răsunet”, devenit, apoi ”Deșteaptă-te, române!”, în vara lui 1848. E emulație revoluționară, se face apel la orginile latine ale poporului nostru, lucrarea va deveni Imn de Stat. Dar ce nație și-ar trece în el doi ucigași, cum este cazul României: pe Traian și pe Hunyadi Matias, alias Matei Corvin? Primul l-a ucis pe Decebal, a purtat războaie cu dacii și ne-a jupuit. Al doilea, l-a ținut prizonier 12 ani pe Vlad Țepeș și i-a omorât oștenii lui Ștefan cel Mare

Andrei Mureșanu scrie versurile de la ”Răsunet”, devenit, apoi ”Deșteaptă-te, române!”, în vara lui 1848. E emulație revoluționară, se face apel la orginile latine ale poporului nostru, lucrarea va deveni Imn de Stat. Dar ce nație și-ar trece în el ucigașii, cum este cazul României cu Traian? L-a ucis pe Decebal, a purtat războaie cu dacii și ne-a jupuit

Primul Imn de Stat apare la 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. S-a dat un concurs, cu un premiu de 100 de galbeni, Eduard Hubsch a fost câștigătorul, cu ”Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor”. Urmează ”Imnul Regal”, între 1866 și 1947. După instalarea la putere a comuniștilor, în ”Flacăra” se publică, în 1948, versurile de la ”Zdrobite cătușe”, pe muzica lui Matei Socor, o aberație. Cinci ani mai târziu, apare ”Te slăvim, Românie!”, iar în 1975 ”Pe-al nostru steag e scris Unire”, pe muzica marelui Ciprian Porumbescu. Logic, se făcea referire la actul din 1859, cunoscându-se faptul că Nicolae Ceaușescu nu ”halea”, deloc, ziua de 1 decembrie 1918. În fine, din 1977 se cântă ”Trei culori cunosc pe lume”, până la evenimentele de acum aproape 30 de ani, din decembrie 1989.

Terminați cu Centenarul! Ce Unire? Care sărbătoare? I-am omorât pe toți cei care au fost la Alba Iulia!

”Deșteaptă-te, române!”, ultimul nostru Imn de Stat, cel actual, este, de fapt, primul apărut în ordine cronologică. Andrei Mureșanu îl publică în numărul 24 din 21 iunie 1848 al revistei ”Foaie pentru minte, inimă și literatură” sub denumirea ”Răsunet” (în manuscris, ”Unu răsunetu”). Se presupune că este un ecou (de unde și numele), un răspuns, o replică la poezia ”Către români” a lui Vasile Alecsandri. Prinde, pentru că ne află în plină efuziune revoluționară, în care se face referire la originea noastră latină, la eroi, la strămoși. Are 11 strofe, iar la ocaziile festive se interpretează cele cu numărul 1, 2, 4 și 11. Contează mai puțin faptul că Anton Pann, autorul melodiei, a furat-o de la un elev pe care-l avea în grijă, Gheorghe Ucenescu.

Doi chiloți și-un trening mov. Am omorât și casa în care s-a născut marele Vasile Alecsandri​

Andrei Mureșanu (scris, uneori, și Mureșianu), 1816 - 1863, revoluționarul transilvan care a scris versurile de la ”Unu răsunet”, viitorul Imn de Stat al României

Bun! Dacă am terminat partea introductivă, să trecem la subiect! Să nu ne aprindem. Logic, urmează întrebarea: ”Ați epuizat toate subiectele și acum vă luați de Imnul de Stat?” Corect, așa ceva nu se atinge, e sacru. Se cântă pentru elevii de la olimpiadele internaționale, se cântă președinților de stat, se cântă pe stadioanele pline de copilași și la ceremoniile funerare ale soldaților căzuți în zonele de conflicte. Și atunci? Să ne așezăm, să bem o gură de apă plată și să ne gândim: dacă e vorba despre cel mai înălțător cânt al națiunii noastre, despre locul în care se amintește de eroi, de istorie și de ființa națională, ce caută aici Traian? Nu vorbim despre personalitatea sa, fără îndoială un tip carismatic, cult, bun strateg, ci despre impactul pe care l-a avut asupra poporului român.

Cine a fost Traian și cu ce s-a îndeletnicit el?

Marcus Ulpius Nerva Traianus pe numele din cartea de identitate se naște în septembrie 53, în Italica, Hispania. Urcă în ierarhia armatei romane, luptând în zona Rinului, una extrem de periculoasă. Când Domițian este ucis, în 96, Traian e unul dintre cei mai mari comandanți de oști. Succesorul acestuia, Nerva, îl adoptă, așa că la decesul său devine, pe 18 ianuarie 98, primul roman ne-italian ”uns” împărat. Este considerat unul dintre cei cinci ”buni” (dinastia Antoninilor). Returnează proprietăți confiscate, eliberează cetățenii închiși pe nedrept. Ajunge cu cuceririle în Arabia Petrea (sudul Iordaniei de azi și o mică parte din Arabia Saudită). Construiește clădiri și monumente, precum și drumuri. Starea de sănătate i s-a înrăutățit în primăvara și vara lui 117. A decedat la 9 august, iar cenușa i-a fost depusă la baza Columnei sale. Unii văd în Traian un exemplu al acceptării din partea Romei a idealurilor de pe tot cuprinsul imperiului, în timp ce alții consideră ascensiunea unui iberic la tron ca fiind începutul sfârșitului adevăratei societăți romane antice.

Traian, cel care i-a poruncit lui Apolodor din Damasc ridicarea podului de peste Dunăre, pentru cucerirea Daciei. L-am pus pe imn, l-am considerat unul dintre miturile fundamentale ale poporului român (George Călinescu, etnogeneza)

De ce nu are ce căuta în Imnul de Stat al României?

Strofa a doua a Imnului de Stat e următoarea:

”Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!”

În jurul anului 100, Regatul Dac este considerat de Roma o puternică amenințare. În plus, se zvonește că bogățiile de acolo ar putea acoperi deficitul financiar provocat de campaniile de cucerire. Ca urmare, noul împărat, Traian, un soldat si un tactician experimentat, începe pregătirile de război. La 25 martie 101, părăsește Roma spre Moesia Superior, baza de start a operațiunilor militare. Taie un drum drept, în stâncă, la Clisura Cazanelor. Sapă pe malul drept al Dunării un canal, între Șip și Carâtaș, pentru a ”dribla” cataractele. Are 13-15 legiuni, undeva la 70.000 de soldați, plus trupe auxiliare. Se estimează că numărul total al celor din forța de invazie se ridica la 150.000 de suflete. Dacii aveau 50.000, dar doar 20.000 apte de război. Primul luptă se dă la Tapae, iar învingătorul nu e clar. Se trece iarna, Decebal organizează o diversiune, dar romanii sunt mai numeroși și mai bine organizați. La Adamclisi, dacii sunt copleșiți. Sunt stabilite condiții grele: predarea armelor, a mașinăriilor de război. Dacii sunt obligați să dărâme zidurile cetăților, să se retragă din Banat și din Oltenia. E 102.

Decebal nu respectă acordul, așa că Senatul îl decretează ”inamic al Romei”. Traian pleacă pe 4 iunie 105 spre al doilea război. Cetățile sunt cucerite treptat, ultimele dintre ele, inclusiv Sarmizegetusa, căzând în 106. Romanii au tăiat conductele de apă, au incendiat așezarea și i-au obligat pe daci să se predea. Au intrat în incinta sacră, l-au salutat pe Traian și au nivelat, efectiv, locul. Bicilis, un apropiat al regelui dac, a trădat, conducându-i pe învingători la comoara de sub râul Sargetia.

Traian dă ordin ca Degebal să fie urmărit. Se îndreaptă spre Ranisstorum, dar cavaleria romană e pe urmele sale. Se sinucide, pentru a nu cădea prizonier. Veteranul Tiberius Claudius Maximus îl decapitează. Capul și mâna dreaptă sunt așezate la picioarele împăratului. Pierderile suferite de daci în acest război au fost uriașe. Toate cetățile și sanctuarele sunt rase din temelie, pentru înăbușirea oricărei posibile rezistențe.

Se merge la Roma, se petrece 135 de zile. Minele de aur sunt ”chelite”, estimându-se că Dacia a contribuit cu 700.000.000 de dinari pe an la economia romană, asigurând surse importante de finanțare pentru alte campanii romane...Peste 1.742 de ani, Traian devine erou de Imn de Stat.

Cum e pe la alții?

Englezii au ”God Save the Queen”, în care vorbesc despre ”mama noastră, o prințesă și o prietenă” și termină cu ”să-i sfărmăm pe scoțienii cei rebeli”. Americanii cântă despre ”pământul lor liber”, despre ”stelele de pe steag”, dar și despre faptul că ”Noi credem în Dumnezeu”. Imnul Federației Ruse vorbește despre întinderile de la mările din sud până la Cercul Polar și amintește că ”încrederea în patrie ne dă puterea”. ”Marelui popor argentinian, sănătate!”, sunt cele mai repetate versuri ale Imnului de Stat din patria tangoului. Hino Nacional Brasileiro nu amintește nimic despre descoperitorul țării, Pedro Alvares Cabral, cum nici varianta cu versuri a imnului spaniol nu pomenește de maurii ori arabii care au viețuit pe teritoriul iberic mai bine de 770 de ani...