Live acumObservator 06
Prime Time 20:00Poftiti pe la noi: Poftiti la munca (r)

Lehamite, oboseală și un sentiment ciudat. De ce ne simțim așa straniu în săptămâna dintre Crăciun și Revelion? „Romjul”, zic nordicii.

A trecut Crăciunul, vine și Revelionul. În „șpagatul” dintre cele două evenimente, oamenii resimt oboseală, nervozitate și un sentiment de inadecvare. Înainte vreme, lucrurile astea se puneau pe seama agitației din jur sau meniului prea îmbelșugat. Recent, scandinavii au cercetat fenomenul...

„Bridget Jones”, personajul interpretat de Renée Zellweger, e cel mai bun exemplu pentru starea de „Romjul”.

Hollywood Reporter

A trecut Crăciunul, mai sunt câteva zile și vine Revelionul. În „șpagatul” dintre cele două evenimente, oamenii resimt oboseală, nervozitate și un sentiment de inadecvare. Înainte vreme, lucrurile astea se puneau pe seama agitației din jur sau meniului prea îmbelșugat. Recent, scandinavii au cercetat fenomenul...

E 28 decembrie. A mai trecut un Crăciun. Am bifat casele rudelor și ale prietenilor sau am stat acasă, am mâncat copios, am picotit în fața televizorului, ne-am alintat cu urări pe rețelele sociale, am primit cadouri și am dăruit, la rândul nostru.

Sărbătoarea s-a risipit cu aceeași iuțeală cu care a început.

În spatele nostru, 360 de zile cu susuri și josuri, povara vesel-tristă a unui an întreg. 4-5 zile au rămas neîncercuite pe calendarul de perete. Ne privesc sfidător sau ni se pare nouă? Cert e c-am vrea să facem ceva cu zilele astea, însă nu știm exact ce, iar ele nici atât. 31 decembrie, Revelionul. „S-a mai dus un an!”, exclamăm ca pentru noi, cu mintea-n altă parte. Și parcă ne apucă o ciudată senzație de sfârșeală.

Dacă filmul ăsta vă sună cunoscut, înseamnă că și voi ați experimentat „Romjul”.

Da'... ce e Romjul? Vreo 7 lucruri.

1. Un termen pe care l-au găsit scandinavii pentru a numi săptămâna dintre Crăciun și Anul Nou. Nu avea nume.

2. Senzația că trebuie să faci tot ce n-ai apucat să faci în decursul anului. Să nu fii dator nimănui. Să nu rămâi certat cu nimeni. Să ai „socotelile încheiate”, vorba noastră, a românilor. O presiune inutilă, remarcă psihologii.

3. O stare fizică și psihică de plictiseală, epuizare ori iritare – pe fondul unui eveniment oarecare, poate degenera într-un început de depresie, explică scandinavii. Atitudinea asta e general-umană, pe principiul „ultimei sute de metri” de la întrecerile sportive. Înainte de linia de finiș care e Noul An, simțim nevoia să plusăm, să mai adăugăm un sac în căruța realizărilor de pe anul în curs. Doar că, în condițiile oboselii post-Crăciun și cu o petrecere de Revelion care se cere planificată, nu prea avem cum. Unde mai pui că în 5 zile nu prea se poate realiza nimic foarte înălțător... Rezultatul e acela că ne simțim deznădăjduiți, chiar dacă nu găsim un motiv concret pentru asta. Iată, motivul probabil e acest Romjul.

4. Deși suntem un popor cu „naturelul simțitor”, cum scria Caragiale în „D' ale carnavalului”, Romjul nu-i o stare exclusiv românească, nici pe departe. Există o percepție globală asupra acestei perioade, afirmă cercetătorii.

5. În Occident i se spune „Twixtmas”, iar țări precum Anglia organizează evenimente specifice pe marginea acestei săptămâni, în ideea de a distrage oamenii de la sentimentele apăsătoare care i-ar putea cuprinde. Vânătoare de cadouri („treasure hunt”) într-un labirint de brazi în Edinburgh, curse de rațe de jucărie în Gloucestershire, concursuri de scufundări în lacuri înghețate prin Londra și Birmingham, toate acestea par hazlii, dacă nu chiar stupide. De fapt, ele sunt încercări ale societăților vestice de a-și feri cetățenii de depresii încă și mai mari decât cele pe care le au deja. Asta în contextul în care, conform unui studiu londonez, 1 din 4 cetățeni britanici este sau a fost depresiv.

6. Romjul e o încercare de a grăbi anul care vine. E acel „de luni mă apuc de...” (care nu se întâmplă niciodată). Să păstrăm motivația pentru Noul An, dar să nu facem un concurs din asta, încuviințează specialiștii. E vorba de echilibru.

7. În fine, Romjul are de-a face cu percepția oamenilor asupra timpului. Săptămâna de Romjul e înregistrată de psihicul uman drept punte între sfârșit și început, ori atât începutul, cât și sfârșitul provoacă anxietăți în rândul celor mai mulți dintre noi. Mai mult, Romjul spune ceva și despre cum specia umană preferă „vechiul” în detrimentul „noului”. Studiile pe subiect sunt la tot pasul. Puși în fața aceleiași picturi, două grupuri de oameni au experimentat emoții diferite. Cei cărora li s-a spus că pictura datează din 1905 au găsit-o mai interesantă și s-au emoționat mai tare decât cei care au fost informați că e de dată recentă, anume din 2005. Experimentul s-a repetat pe teme diverse – copaci, haine, ciocolată etc – și cu oameni diferiți. Rezultatul a rămas același, fără excepție. Emoțional privind, „vechiturile” ne fac bine.

Soluții pentru păcătosul de „Romjul” avem? Sunt. Scandinavii identifică tot vreo 7. Dintr-o săptămână păguboasă, Romjul poate deveni o insulă în care timpul are răbdare.

1. Ieși la o plimbare. Gândește-te la anul care a trecut ca la o poveste din care nu ai făcut parte. N-o lua (atât de) personal. Nu e neapărat ușor, dar și când îți iese...

2. Încetinește ritmul. Fă lucrurile încet, aproape ritualic. E finalul unui an. Nu-i agita ieșirea din scenă. N-ai de ce.

3. Încearcă „Hygge”, un stil de viață scandinav, supranumit și „rețeta fericirii”. În română s-ar traduce ca „bun și confortabil”. Concret, Hygge înseamnă toate acele bucurii mărunte care ne fac viața mai simplă și mai fericită. Hygge poate fi un om de zăpadă, un halat pufos, o baie lungă, o prăjitură gustoasă care a ieșit din mâna noastră, un pahar de vorbă cu prieteni vechi, torsul unei pisici... Un celebru simbol Hygge e candelă aprinsă, nelipsită din casele nordicilor în această perioadă.

4. Odihnește-te, moțăie, trândăvește, însă nu ca soluție de moment la faptul că „afară-i frig și n-ai unde să mergi”, iar tu te-ai plictisit, ci doar când corpul ți-o cere. „Să delimităm nevoile fizice de cele psihice”, adaugă experții.

5. Fii indulgent, iertător. Nu negocia cauzele pierdute, mai bine lasă lucrurile să curgă.

6. Activități numeroase, dar care nu-ți ocupă mult timp. Puțină mișcare, puțin citit, puțin din aia și încă puțin din cealaltă. Pe rând.

7. În sfârșit, ascultă-ți intuiția, scapă de „așa trebuie” și „nu se face”. Profită din plin. Vorba aceea, „de luni...”.

Surse: huffpost.com, metro.co.uk, theguardian.com, asdagoodliving.co.uk