Live acumObservator 23
Prime Time 20:30Raman cu tine

Țiganul ajuns Domn al Moldovei i-a ”pârlit” lui Mihai Viteazul 6.000 de zloți roșii. ”Acu zice că-mi este frate!”

Ajuns pentru câteva luni Domn al Moldovei, Ștefan Răzvan, despre care se spune că era țigan, s-a aliat cu Mihai Viteazul împotriva turcilor. ”El mi-a furat 6.000 de zloți roșii, când l-am trimis la Țarigrad”, notează primul voievod al tuturor românilor. ”Este un trădător care a mâncat pâinea mea”. Va fi prins de polonezi și tras în țeapă

Monedă bătută pe vremea lui Ștefan Răzvan, în 1595

Petru al VI-lea Șchiopul a fost, de patru ori, domn al Moldovei, un ”record” pe catre-l împarte cu Constantin Mavrocordat. Este singurul voievod care a ”demisionat” (august 1591), plecând în Polonia și, de aici, în Austria, stabilindu-se la Tirol. A fost căsătorit, prima dată, cu Maria Amiralis din Rhodos, cu care a avut un fiu, Vlad, mort de tânăr, și o fiică, Maria, luată cu spătarul de origine greacă, Zottu Tzigara. Asta e ceea ce se știe cu precizie. Legendele vorbesc că din legăturile sale extraconjugale, s-ar fi născut doi Ștefani. Primul, ”cel Șchiop”, făcut cu Irina Botezata, a avut o soartă tristă, murind la 17 ani și șapte luni, la Innsbruck, bolnav de tuberculoză. Cel de-al doilea Ștefan, fusese conceput de către domnitor cu o țigancă din Țara Românească (conform lui Nicolae Bălcescu, informație preluată, apoi, de Nicolae Iorga) și trimis spre învățătură la Țarigrad, denumirea din limba română veche a Constantinopolului.

Iorga. Nouă gloanțe. Cum au căsăpit legionarii cea mai luminată minte a noastră. ”Nicule, să-ți iei izmenele, să nu fie frig!”​

Aici, primește numele de Răzvan, în arabă, ”rizvan” desemnându-l pe ”cel acceptat”. Crescut în religie islamică, Ștefan Răzvan, prin venele căruia curgea, orice s-ar spune, sânge domnesc din Dinastia Drăculeștilor, vine prin Moldova și, prin peregrinările sale, ajunge la curtea Mitopolitului Moldovei, Anastasie Crimca. E remarcat de către acesta, care-i dă o educațiune aleasă și-l îndreaptă spre calea armelor.

Marele Nicolae Iorga s-a ocupat îndeaproape de acest personaj interesant

În 1592, participă, sub porunca lui Aron Vodă, la lupta acestuia cu Petru Cazacul. Ulterior, este trimis sol la Sigismund Bathory. La 7 aprilie 1595, Ștefan Răzvan e ridicat la rangul de portar al Sucevei, hatman, devenind, astfel, comandantul suprem al oștirii. Ajunge și-n Sfatul Domnesc. În noaptea de 5 spre 6 mai 1595, îl arestuiește pe Domnul Moldovei, Aron Vodă, îl declară trădător, și-l trimite, sub escortă maghiară, în Transilvania. A doua zi, de dimineață, se proclamă Domn. Se spune că setea de putere i-ar fi fost inoculată de Doamna Măriuca, nepoata lui Moțoc, o boieroaică ambițioasă, cu care se va căsători. Ea este cea care a inspirat personajul Vidra din piesa lui B.P. Hașdeu, ”Răzvan și Vidra”, în timp ce voievodul este celălalt actant.

Băiat bun, dar trădător

Cum Ștefan Răzvan este un domnitor care urăște asuprirea otomană, Mihai Viteazul, domnitorul Țării Românești, vede în el un aliat. Numai că lucrurile nu stau chiar așa. ”Îmi este greu să mă încred în acest țigan (cziganinowy), voievod al Moldovei; mai întâi m-a trădat pe mine pe când mă slujea, după aceea l-a trădat pe Aron, domnul său și s-a așezat pe scaunul lui”, spune Mihai Viteazul. ”Este un trădător care a mâncat pâinea mea, nu este țăran liber (nickmiecz) de-al meu, ci legat de glie (zagrodnik) supus mie, dar dacă ar mai fi rămas câteva timp lângă mine, aș fi trimis după maică-sa la țară, ca să aflu cine este. El mi-a furat 6.000 de zloți roșii, când l-am trimis la Țarigrad. Iar acum zice că-mi este frate. În acesta, nu Domn moldovean, ci Țigan de neam, nu e nicio credință”, mai spune marele domnitor.

La 13 decembrie 1595, oastea lui Ștefan Răzvan (5.000 de oameni) se confruntă, pe câmpul Sucevei, lângă satul Areni, cu oștile conduse de Ieremia Movilă, Stanislaw Schanski și Jan Potocki. Este înfrânt într-o confruntare ce durează trei ore. Fuge de la locul faptei, dar e recunoscut de un țăran. E capturat și dus în fața lui Ieremia Movilă, pe 14 decembrie 1595.

”Când l-au adus pe Răzvan la Ieremie-vodă, după câtava mustrare, i-au tăiat îndată capul și l-au pus într-un par împotriva cetății”

Miron Costin, ”Letopisețul Țării Moldovei”

Istoricii sunt de părere că deși Ștefan Răzvan își arătase loialitatea față de Mihai Viteazul, ”debarcarea” sa s-a datorat neimplicării totale a acestuia, supărat că țiganul îi ”pârlise” banii. De asemenea, primul domnitor care a unit cele trei provincii românești sub un singur sceptru, dăduse vorbă și lui Sigismund Bathory să nu intervină pentru Ștefan Răzvan în conflictul acestuia cu Regalitatea Poloneză.

Fanatik.ro
Cele mai noi stiri
Lajumate.ro