Live acumObservator de weekend
Prime Time 20:00Te cunosc de undeva!

TÂRGUL DE FLOCI. Acasă la Mihai Viteazul. Cel mai tare oraș din România, dispărut. ”Au dinamitat biserica și cimitirul!”

Atestat documentar de pe vremea domniei lui Dan al II-lea, pe la 1431, Târgul de Floci are una dintre cele mai interesante povești. Situat la vărsarea Ialomiței în Dunăre, a cunoscut perioada de înflorire maximă acum 500 de ani. A decăzut la 1780,a fost afectat de inundațiile din 1970, iar comuniștii l-au ”executat”. Singura așezare din România pestre care nu s-a suprapus nicio așezare modernă, putând fi cercetat arheologic

Atestat documentar de pe vremea domniei lui Dan al II-lea, pe la 1431, Târgul de Floci are una dintre cele mai interesante povești. Situat la vărsarea Ialomiței în Dunăre, a cunoscut perioada de înflorire maximă acum 500 de ani. A decăzut la 1780, a fost afectat de inundațiile din 1970, iar comuniștii l-au ”executat”. Singura localitate din România peste care nu s-a suprapus nicio așezare modernă, putând fi cercetat arheologic. Locul de naștere al lui Mihai Viteazul

După una dintre domniile lui Radu Praznaglava, fiul nelegitim al lui Mircea cel Bătrân (1420-1422, 1426), la cârma Țării Românești ajunge Dan al II-lea și el cu mai multe perioade. În cea de-a doua, la 1431, apare prima atestare documentară a locului: porunca adresată tuturor târgurilor și vămilor din țară, prin care voievodul reînnoia privilegiul comercial acordat de Mircea cel Bătrân brașovenilor. Atunci se vorbește, întâia dată, despre localitatea situată la vărsarea râului Ialomița în Dunăre. Unii cercetători consideră că orașul fusese întemeiat de Alexandru Basarab (1352-1364). Cert este că la 1534 (27 decembrie), un document îl asocaiză, generic, cu numele de ”Orașul de Floci”. Venit din latinescu ”floccus”, denumea, pe atunci, lâna proaspăt tăiată, neprelucrată, ce se comercializa în Evul Mediu prin acel punct de vamă. Etimologia se regăsește la cuvintele ”fulgi”, ”flotaci” (fulgi mari), ”a flocăi” (”a smulge”) ori ”flocată” (așternut de lână).


Conform documentelor, Târgul de Floci este locul de naștere, la 1558, al lui Mihai Viteazul. Mama sa, Doamna Tudora (n.r. - cea care, sub numele de Maica Teofana își doarme somnul de veci la Mănăstirea Cozia), născută prin părțile Bizanțului, se stabilise aici, adunând o avere frumușică din comerțul cu lână. Mihai avea să vină pe lume ca rod al iubirii sale cu Pătrașcu cel Bun, domnul Țării Românești (1554 - 1557)

Târgul de Floci devine un important centru comercial din regiune, în secolele XV - XVI. Lângă așezare, prima reședință a județului Ialomița, postelnicul Hrnatie Blagodescul, membu al familiei Blagodeștilor, ridică, în jurul anilor 1640-1650, Mănăstirea Flămânda.

Harta de la 1901 arată că în zonă exista localitatea Piua-Petri (scris așa)

Locul începe să decadă, ușor-ușor, după ce cursul Ialomiței se schimbă, în urma unor inundații puternice, pe la 1775, asemănătoare unui potop. Firul apei nu mai trece prin localitate, zona devine teatrul de operațiuni în Războiul Ruso-Turc de la 1766-1774, Brăila are o ascensiune fulminantă, așa că oamenii părăsesc Târgul de Floci.

La 1901, o hartă arată că acolo se găsea localitatea Piua-Petrii. Conform lui Constantin Șerban, născut prin partea locului, așezarea decade puternic între 1900 și 1920, din cauza inundațiilor. Apoi, după cel de-al Doilea Război Mondial, între 1945 și 1950, cei de prin zonă, deprinși cu lozinca comunistă ”totul e al oamenilor muncii”, încep să fure ce se poate fura, până și cărmizile de la bisericile părăsite. În 1975, așezarea este rasă de pe suprafața pământului. ”Ruinele bisericiilor, două la număr, cât și cimitirul din localitate sunt dinamitate de către geniști”, spune Șerban. ”Piua Pietrii avea căpitănie portuară, cafenea, un han cu 15 camere, lumea se distra”, își mai aduc minte loclanicul.

Începând cu 1970, în zonă se dau drumul săpăturilor arheologice. Pentru că este singurul oraș medieval din România peste care nu s-a suprapus nicio așezare modernă, întreaga suprafață, de aproape 80 de hectare, poate fi cercetată în situl situat la 5 km de comuna Giurgeni, din Ialomița. Săpăturile efectuate de-a lungul a 35 de ani au evidențiat patru biserici (ruinele a doua dintre ele sunt vizibile și acum), trei necropole, peste 200 de locuințe, atelierele de flocărit, precum și portul.

Credit foto: zigzagromania