Țepeș și Lăpușneanu sunt mici copii pe lângă Generalul Horațiu! Avea un perete cu 40 de capete de om „împăiate”! Fiecare exponat era copt în aburi, într-un cuptor, apoi afumat, uscat la soare și uns cu ulei de rechin

 
+12 click pentru
galerie

Oricine a deschis o carte de Istoria românilor, a aflat de metodele barbare ale unor domni autohtoni, precum Vlad Țepeș sau Alexandru Lăpușneanu. Primul obișnuia să îi dea în țeapă pe răufăcători, iar despre cel de-al doilea se spune avea o piramidă alcătuită din capetele boierilor trădători, așezate după rang și neam.

În cazul ultimului, domnul Moldovei, Lăpușneanu, e arhicunoscut faptul că i-a pus pe mercenari să reteze capetele celor 47 de boieri trădători uciși, după care i-a așezat el însuși în mijlocul mesei, „puind pe ale celor mai mici boieri dedesupt și pe a celor mai mari deasupra, după neam și după ranguri, până ce făcu o piramidă de patruzeci și șapte căpățâne, vârful căreia se încheia prin capul unui logofăt mare”. Ulterior, scena a fost preluată de scriitorul Costache Negruzzi în cunoscuta nuvelă istorică.

Generalul Horatio, atras ca un magnet de moarte

Nici Țepeș, nici Lăpușneanu nu au cerut însă vreodată vreunui pictor să-i „imortalizeze” lângă victime, așa cum o va face la începutul secolului al XIX-lea, temutul general britanic Horatio Gordon Robley, născut în 1840. 

La 20 de ani, Horatio a desfășurat misiuni în Noua Zeelandă, aflată încă de pe atunci sub coroană britanică,  de unde a adunat o colecție de aproape 40 de capete Mokomokai. Ulterior, marea lui plăcere era să admiră exponatele, să se fotografieze lângă „peretele macabru”, iar câteva imagini au reușit să fie recuperate de muzeografi. Dintre acestea, reprezentativă este una din 1895, în care Horatio e pozat lângă o parte din piese.

A dat arme băștinașilor în schimbul a 40 de capete

Generalul Horatio a desfășurat misiuni în Noua Zeelandă în anii 1860, iar aici a intrat în contact cu băștinașii maori, care obișnuiau să se tatueze pe față și să conserve capetele celor morți.  Încă de la începutul secoului al XIX-lea, când pe insulă au ajuns primii europeni, Maori au început să folosească aceste capete ca monedă de schimb pentru armele de foc aduse de marinari. Horatio a speculat acest troc și și-a achiziționat capetele în schimbul a 40 de arme.

Cum se obțineau Mokomokaii?

Indigenii Maori perfecționaseră o tehnică de conservare a capetelor de morți pe cât de rudimentară, pe atât de complexă.

Inițial, capul băștinașului era separat printr-o secure de restul trupului care era destinat focului. Apoi, orificiile erau astupate cu ajutorul unui clei obținut din oase de rechin. Etapele următoare erau la fel de meticuloase: capul era fiert în apă sau copt în aburi, într-un cuptor, apoi afumat, uscat la soare și uns cu ulei de rechin. Aceste capete se numesc Mokomokai.

La finalul vieții, temându-se și de repercusiuni și de faptul că ar putea fi acuzat de genocid, Generalul Horatio Gordon Robley a vândut capetele, cu explicațiile de rigoare, Muzeului American de Istorie Naturală din New York. A cerut 1.250 de dolari.

Astăzi, vizitatorii centrului muzeal pot vedea aceste exponate, dar nu pe un întreg perete, ci separat.

Surse:  American Museum of Natural History, www.cvltnation.com 

facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI
PREMIUM

Mai multe 

România la CENTENAR. 100 DE ANI de la MAREA UNIRE