Live acumObservator 06
Prime Time 20:23Asia Express - Drumul elefantului

Ungurii ne-au ucis, voit, 45 de români. Apoi i-au pus pe jăratic și i-au prăjit! Masacrul de la Beliș

Pe 8 noiembrie 1918, 84 de militari unguri, mercenari adunați la Budapesta de deputatul Nandor Urmanczy, batjocoresc și ucid 45 de țărani români nevinovați din zona comunei Beliș, comitatul Cluj, acuzați că ar fi devalizat o întreprindere forestieră. După măcel, trupele aruncă pe foc trupurile celor uciși, într-o grozăvie fără margini

Fragmente din cartea lui Auerl Gociman. Rândurile sunt greu de citit

În toamna lui 1918, în ultimele zvârcoliri ale Primului Război Mondial, în Transilvania și în Banat au loc evenimente violente, cauzate de prăbușirea definitivă a frontului. Sunt lipsuri de toate felurile, sunt nemulțumirile existente ale populației obligate să facă parte, contrar voinței lor, din Imperiul Austro-Ungar ce-și trăia ultimele clipe. Monarhia se frânge, armata se împrăștie, iar gripa spaniolă decimează.

În zona comunei Beliș, situată, pe atunci, în districtul Huedin, comitatul Cluj, baronul Janos Urmanczy deține o suprafață imensă de pădure, undeva la 28.000 de iugăre, adică 16.170 de hectare. Toate exploatările forestiere de aici îi aparțin, a ridicat și o fabrică de cherestea în care prelucrează brazii tăiați. Forța de muncă se găsește din ce în ce mai greu. Pentru că localnicii sunt la război, baronul apelează la brațele prizonierilor de război: ruși, italieni, sârbi. Locul este păzit de 30 de jandarmi unguri, dar și de câțiva militari.

Harta administrativă din 1917 a comitatului Cluj. Localitatea Beliș (în maghiară Jósikafalva) se află la sud de Huedin (în maghiară Bánffyhunyad), pe cursul Someșului Cald (în maghiară Meleg-Szamos)

Din 2 noiembrie 1918 încep tensiunile. Țăranii din Mănășturul Unguresc, întorși de pe front, sunt nemulțumiți de situația actuală, așa că se răscoală. Jandarmii aflați sub comanda locotenentului Cseresznyes încearcă să intervină, pe 3 și 4. După izbucnirea Revoluției Crizantemelor (n.r. - Revoluția Crizantemelor ori Revoluția Mâja-de-toamnă a fost o revoltă din Ungaria condusă de socialistul Mihály Károlyi, fondatorul Republicii Democrate Ungare. Károlyi a fost sprijinitorul Consiliului Național Social Democrat Maghiar, care a avut printre obiectivele sale obținerea independenței față de Imperiul Austro-Ungar. În primele ore ale zilei de 31 octombrie 1918, protestatarii sprijiniți de soldați, purtând crizanteme, au ocupat principalele clădiri publice din Budapesta. Primul ministru Sándor Wekerle a demisionat, iar fostul premier István Tisza a fost asasinat), proprietarul moșiei a plecat la Budapesta, protejat de jandarmi.

Cel mai negru Paște in istoria noastră. Rușii ne-au omorât, intenționat, 2.000 de români. Bebelușii, vii, au fost acoperiți de var. Masacrul de la Fântâna Albă

Pe 6 noiembrie, prizonierii de război se răscoală. Vor hrană, vor să fie lăsați să plece în țările din care provin. Fiind refuzați, iau cu asalt magazia de alimente. Ucid administratorul, omoară doi angajați ai fabricii de cherestea, prăduiesc tot ce se poate prădui, apoi dispar. Țăranii români din zonă află, merg și ei la castel. Nu găsesc mare lucru, pentru că totul a fost ”ras”, dar ”răscolesc totul până la ultimul capăt de cui, luând cu sine lucrurile”. Fratele lui Janos, deputatul Nandor Urmanczy, dă ordin ca românii - învinuiți pe nedrept, în lipsa prizonierilor de război care se ”evaporaseră” - să fie aspru pedepsiți. În ziarul ”Pesti Hirlap” apare anunțul de căutare a unor militari dispuși să meargă la Beliș, urmând a primi solda de 30 de coroane pe zi, plus un ”supliment”, bani proveniți din averea familei Urmanczy.

Au ridicat o piramidă din craniile lor! 10.000 de eroi români uciși mișelește de către ruși

Pe 8 noiembrie 1918, ziua, cei 84 de militari înarmați cu armament individual, precum, și cu șase mitraliere, ajung la Huedin. Sunt conduși de căpitanul Antoniu Dietrich. În drum, trag, din mers, în țăranii români ce priveau trenul în dreptul carierei de piatră de la Morlaca. Doi morți. La sosire, sunt întâmpinați de unguri cu muzică și cor. Coordonați de căpitanul Dietrich, dar și de directorul întteprinderii forestiere din Beliș, Francisc Biro, 60 de militari - dintre care 14 erau ofițeri - dispun mitralierele pe teren, în linie de tragere. Spre seară începe măcelul. Locuitorii, fără apărare, sunt uciși cu zecile. Femei, mame cu câte trei copilași. Se trage și-n Mănășturul Unguresc, și-n Ardeova. Cifrele variază. Se vorbește despre 50 de morți, se vehiculează chiar 91. Cert este că 45 dintre victime au putut fi identificate. Mercenarii jefuiesc și batjocoresc cadavrele. Apoi, un sătean cu arma la tâmplă este obligat să arunce pe jăraticul ce mocnea încă de pe urma focului de la fabrica de cherestea 25 de cadavre, cinci dintre acestea de sex feminin. Imaginea e greu de descris...

Fragment din cartea lui Gociman, cu explicația foto originală

Între 9 și 10 noiembrie 1918, cu doar o zi înaintea finalului Primului Război Mondial, mercenarii fac incursiuni în comunele din preajmă, la Mărișelu ori la Râșca. Fură vite, violează. Fiecare țăran găsit pe uliță e bătut crunt, cu câte 25 de lovituri de bâtă. Mica armată de mercenari începe să se dezintegreze după o săptămână de jafuri. Ajunsese la doar 48 de membri.

Pe 10 decembrie 1918 ajunge la Beliș un detașament al Gărzii Naționale clujene, format din 20 de soldați comandați de ofițerul Zăgrean. Pe 15 decembrie, cu 70 de oameni, Zăgrean intră în sat. Este momentul în care nenorocirile încetează. Militarii maghiari pleacă, le sunt confiscate două mitraliere.

Cum au masacrat ungurii 240 de români: au scos un copil din burta mamei cu baioneta, pe viu, au dat foc preotului, au ucis tați în fața fetițelor

Se constituie, imediat, o comisie mixtă care să ancheteze evenimentele. Chiar dacă părțile par că pot colabora, redactarea unui proces verbal întâmpină dificultăți, deoarece cei 14 ofițeri ai detașamentului de la Beliș refuză să recunoască anchetatorii. Se reunesc, la Cluj, doctorul Emil Hațieganu face parte din delegația noastră. Din păcate, părțile sunt de acord să cadă la un fel de pace...Abia în primăvara lui 1919, un ofițer român și un altul francez dezgroapă oasele provenite de la victimele arse, spre a fi date familiilor. Ungurii continuă să afirme că au tras doar după ce săteni înarmați i-au atacat, dar nu există, nicăieri, dovezi în acest sens. Vorbesc, apoi, despre starea de asediu care le-ar fi dat voie să se comporte astfel, dar ea nu a fost, niciodată, instaurată!

În 1932, ziaristul voluntar Aurel Gociman încearcă să facă lumină pe baza declarațiilor culese de la supraviețuitori. Deși ziarul ”Kolosvari Hirlap” anunțase 91 de morți, Gociman e de părere că numărul real s-a ridicat la 45. Potrivit acestuia, morții proveneau din Beliș, Văleni, Tufeni, Mănăstireni, Mărișel, Morlaca și Arada. Printre cei uciși de militarii lui Dietrich se regăseau, alături de români, un etnic maghiar, o etnică romă, precum și două victime cu numele Francisc Muller și Bertalan Rosenberg.

Au trecut 71 de ani de la Masacrul din Moisei, când trupele maghiare au ucis zeci de români! „Totul arăta precum un morman de carne sângerândă ce încă mai zvâcnea”

În anul 1920 a fost înălțat la Beliș, în România Mare, un monument în amintirea victimelor masacrului. Apoi, trei ani mai târziu, a apărut și o troiță de lemn. Ridicarea barajului Fântânele, pe cursul Someșului Cald, a determinat, în aniii 1970, mutarea amplsamentului satului Beliș. În 1996 a fost ridicat în noul sat un alt monument, ce dăinuie și astăzi.

La comemorarea a 100 de ani de la măcel

Regizorul Sergiu Nicolaescu a încercat, în perioada comunistă, să amintească evenimentele în filmul ”Capcana mercenarilor” (premiera în 1981), dar a relatat lucrurile într-o manieră romanțată, fără legătură cu istoria.

CÂTEVA DINTRE VICTIMELE MĂCELULUI DE LA BELIȘ:

Comuna BOLOGA: Ion POTRA al Tifri; Ioan MOLNAR

Comuna MORLACA: Maria BOCA a Petri Halamului; Iacob LUCACIU; Soția lui Teodor FORT

Comuna BELIȘ: Ioan BÂLC de 36 ani - ars pe rug, au rămas după el un copilaş si soţia; Nicolae BÂLC al Luchii, de 24 ani, ars pe rug, mama rămasă neajutorată; Gheorghe MIHUȚ al Vili, de 35 ani, ars pe rug, au rămas soţia și trei copii: Pascu, Măria si Laura; Simion MIHUȚ, al poştaşului, ars pe rug, de 60 ani; Varvara POP, născuta FORT, de 44 ani arsă pe rug, rămași soţul, Vasile POP, și trei copii, Teodor, Ilie si Justina; Maria MATIS, împuşcată şi arsă pe rug; Pascu POPA al Focuțului, împuşcat la 24 ani; Alexandru PUICA, de 49 ani, fierar de meserie, împuşcat; Soţia sa, de 41 ani, împuşcată; Dumitru TRIPON, de 26 ani, ars pe rug, au rămas Ana Tripon (soţie) și un copil.

Comuna VĂLENI: Ion VLAIC al Cotreștilor, de 35 ani, ars pe rug, rămași soţia, Caterina, şi un fiu, Traian.

Comuna TUFENI: Gavril DREVE, de 54 ani, împuşcat pe Dâmbul Negri, a rămas fiica, Floarea; Ioan DREVE, de 22 ani, împuşcat cu tatăl, a rămas văduva Anuța Dreve, soţie.

Comuna MÂNASTIRENI: Petru CALO, fierar de 38 ani, împuşcat, a rămas un fiu: Petru; Ioan GOIA; Ioan NISTOR; Petru GIURGIU, împuşcat la 54 ani, a rămas un fiu: Ioan; Ioan MICHILIE, împuşcat la 18 ani; Ioan MORAR, măcelar, împuşcat la 57 ani, au rămas doi fii.

Comuna MĂRIȘEL: Avram COSTEA, ars pe rug. Soția a murit la scurt timp. Fetița lor, Maria, a rămas orfană pe drumuri; Dumitru GIURGIU, ars pe rug, soţia moartă, copii rămași pe drumuri; Ioan LAZAR; Francisc MULLER; Gheorghe MARIS, ars pe rug, au rămas soţia, Silvia, și doi copii, Vasile și Avram.

Comuna ARADA: Ioan NEAGU, ars pe rug, au rămas soţia, Rafila, și trei copii: Ion, Vasile și Ana; PetruTODEA, ars pe rug, soţia rămasa văduva cu fetița, Rafila; Nicolae RADAC ars pe rug, au rămas soţia, Anuța, și cel mic, Gheorghe; Neag SAVU, ars pe rug, au rămas soţia, Ana, și copiii Nicolae, Iosif, Mariuța; Sântioana STAN; Gheorghe NEAG al lui Jujiu; Ana LAZAR; Dumitru LAZAR; Gavril NEAG al Luchii; Rafila ONET; Dumitru NICOLA; Ana TODEA.

Dumnezeu să-i ierte!

Sursa: ”Cum s'a întâmplat masacrul de la Beliș”, Aurel Gociman

Fanatik.ro
Cele mai noi stiri
Lajumate.ro