Tabăra Etaples (foto din 1915) a fost un loc de rotație constantă a soldaților obosiți de război și era localizată alături de ferme pline de rațe, gâște și porci. Celulele porcine au similitudini atât cu păsările, cât și cu celulele umane, iar animalele sunt cunoscute ca intermediari capabili să transmită noi influențe virale de la păsări la oameni.
3/11

Gripa spaniolă, maladia care face coronavirusul să pară o glumă. Virusul care a lăsat în urmă în jur de 50 de milioane de morți | Imaginea 3 din 11 | Galerie Foto

Un mormânt pentru victimele americane ale virusului în Franța. Odată cu mișcările în masă ale oamenilor implicați în război, virusul s-a răspândit rapid în aproape toate colțurile lumii și a infectat o treime din populația vremii Bărbați aflați la o bază militară a Statelor Unite ale Americii, care fac gargară cu apă sărată - una dintre numeroasele „măsuri preventive” discutabile, destinate să oprească răspândirea virusului. Tabăra Etaples (foto din 1915) a fost un loc de rotație constantă a soldaților obosiți de război și era localizată alături de ferme pline de rațe, gâște și porci. Celulele porcine au similitudini atât cu păsările, cât și cu celulele umane, iar animalele sunt cunoscute ca intermediari capabili să transmită noi influențe virale de la păsări la oameni. Pancartă „anti-scuipat” într-o curte a Marinei SUA din 1918. Pe măsură ce virusul a început să se răspândească, a fost supranumit "gripa spaniolă" din singurul motiv că majoritatea țărilor europene au cenzurat fluxul de informații în presă, în timpul războiului. Întrucât Spania era neutră, iar media era liberă la acea vreme, primele rapoarte despre boala letală au apărut acolo. Costul uman teribil este imortalizat în acest tablou de artistul austriac Egon Schiele. Familia, pictată în 1918, îl înfățișează pe Schiele privind cu mândrie spre soția sa, Edith, și către un copil mic. Edith a fost infectată și a murit de gripă, însărcinată în șase luni, pe 28 octombrie 1918. Trei zile mai târziu, Schiele a cedat și el virusului. Avea 28 de ani. Corturi pentru găzduirea pacienților cu gripă, în Arkansas în 1918. Fără vaccin împotriva virusului și a antibioticelor, doar izolarea și igiena personală au fost eficiente pentru a reduce răspândirea gripei spaniole. Membrii corpului de pregătire a studenților din armata americană poartă măști contra gripei în octombrie 1918, la apogeul celei mai mortale pandemii din istoria modernă. Un soldat american primește un spray de gât dezinfectant, care ulterior s-ar fi dovedit a fi ineficient. Un memorial maori pentru victimele virusului din Noua Zeelandă Din Noua Zeelandă, boala s-a răspândit în Samoa,o insulă din Pacific, unde a ucis 22% din întreaga populație, de 38.000, în decurs de două luni. În Iran, se estimează că până la 2,4 milioane - care ar fi fost mai mult de 20 la sută din populația țării - au murit. Aproximativ 300.000 de oameni au fost uciși de pandemie în Brazilia, inclusiv președintele ales al țării. Un tânăr grav bolnav în Statele Unite, în noiembrie 1918 Se crede că virusul a declanșat o reacție a sistemului imunitar atât de puternică încât pacienții au fost uciși chiar de anticorpii proprii. Măștile sunt utilizate ca măsură de precauție împotriva gripei în statul Washington, în perioada 1918-1919. Răspândirea virusului s-a încheiat în 1920.