6 mai 1600. 415 ani de la prima UNIRE. Tu știi povestea statuii lui Mihai Viteazul de la Universitate?

Urmărește A1 pe Discover

Cu 415 ani în urmă, Mihai Viteazul îl alunga de la tronul Moldovei pe domnul Ieremia Movilă, reușind prima Unirea a Țărilor Române sub un singur sceptru. În 1874, în fața Palatului Universității din București este amplasată statuia ecvestră a lui Mihai Vodă, prima de acest gen de la noi din țară

Mihai Vodă avea de ceva vreme în cap un astfel de proiect - unirea țărilor române. În iulie 1599 trimite solie la Praga, pe lângă împăratul Rudolf al II-lea, pentru a porni la drum. Primește răspuns favorabil, de aceea pătrunde în Transilvania prin pasul Buzău. Îl curentează pe Andrei Bathory în bătălia de la Șelimbăr, octombrie 1599, și-și face, câteva zile mai târziu, intrarea triumfală în Alba Iulia. E uns ”guvernator imperial” dar, de facto, el este ștab peste Transilvania.

În Moldova la cârmă e Ieremia Movilă. Pe linie directă, e neam cu Ștefan cel Mare, mama sa, Maria, fiind fiica lui Petru Rareș, puiul celui mai cool domnitor pe care l-a avut ist pământ. Pe 6 mai 1600 îl fugărește pe Ieremia, care se refugiază în Cetatea Hotinului și, astfel, preia și comanda Moldovei. Deși abia pe 27 mai apare un document care-l certifică drept barosan peste toate cele trei țări, deși unirea durează extrem de puțin, până la uciderea sa, în august 1601, istoricii recunosc actul din 6 mai drept PRIMA MARE UNIRE A ȚĂRILOR ROMÂNEȘTI.

Peste secole, pașoptiștii se gândesc să ridice, în București, trei statui: Mihai Viteazul, Gheorghe Lazăr și Tudor Vladimirescu. Anii treci, iar antrepenorul francez Alfred Godillot, băgat cu simbrie la Primărie în vederea realizării unor amenajări și modernizări edilitare, dă veste că se știe cu sculptorul Albert-Ernest Carrier-Belleuse, mână fină. Se merge mai departe, se bate palma, trebuie stabilit doar locul.

Naționaliștii vor refacerea Mănăstirii Mircea Vodă, preconizând chiar un mausoleu aici, pentru păstrarea craniului domnitorului. Dar Regele Carol I e ferm: va fi în fața Palatului Universității, numită, pe atunci, Academie. Pe 7 iunie 1873 e terminat Bulevardul Academiei, prima stradă cu adevărat modernă din București, care urma să treacă exact prin fața statuii.

La acel moment, în capitală exista doar cea a spătarului Mihail Cantacuzino, din curtea Spitalului Colțea, a sa ctitorie.

Dezvelirea statuii. Fotografie istorică realizată de Carol Popp de Szathmari

Pe 8 noiembrie 1874 statuia este dezvelită, fiind amplasată exact pe locul altarului fostei Mănăstiri Sfântul Sava. Familia domnitoare, Guvernul, membrii corpurilor diplomatice, Mitropolitul Nifon, primarul Gheorghe Manu, descendent direct din Constantin Brâncoveanu, primul român decorat cu ”Virtutea Militară” sunt prezenți. Se trag salve de artilerie, se dau petreceri. E prima statuie ecvestră din România. Festivitatea fusese amânată cu peste 200 de zile, din cauza presiunilor venite de la Viena, care vedeau în asta un act de independență.

În septembrie 1877, sunt aduse lângă statuie trei tunuri, capturate în cursul luptelor de la Grivița. Truple române intră, apoi, victorioase în București, iar Carol I depune o coroană de flori. Anii trec, turcii ajung în Capitală în timpul Primului Război Mondial și îți iau tunurile înapoi, distrugând și gardul împrejmuitor. La 1918, după întoarcerea Regilor de la Iași, aceștia privesc defilarea trupelor din fața statuii lui Mihai Viteazul.

Surse: wikipedia, art-historia, ”Cronologia Bucureștilor”