Cum se sarbatorea 23 august inainte de 1989

Dupa razboi, 23 august a devenit ziua nationala a Romaniei fiind sarbatorita cu fast, in fiecare an, de regimul comunist. Cu toate ca nu au jucat un rol important in evenimentul de la 23 august 1944, comunistii au reusit sa foloseasca actul de la 23 august in folos propriu. De la “insurectie armata", evenimentul a fost denumit “revolutie de eliberare sociala si nationala antifascista si antiimperialista", iar regimul comunist si-a arogat timp de peste patru decenii paternitatea actului istoric. In ultimii ani ai regimului, manifestatiile de 23 august au servit la cultul personalitatii lui Nicolae Ceausescu, acesta devenind principala figura a momentului.

In prima parte a perioadei comuniste, in anii 50”, 23 august a fost eclipsata ca sarbatoare de 1 mai, apoi in anii 60’ cele doua au fost la concurenta, iar incepand cu anii 70’ ziua nationala s-a impus ca importanta. Din aceasta perioada dateaza paradele militare grandioase in Piata Aviatorilor si manifestatiile megalomanice pe stadionul 23 August.

Soimi ai patriei, pionieri si muncitori imbracati de sarbatoare, cu totii defilau in cinstea partidului si a conducatorului iubit. Oamenii erau luati din fabrici, impartiti in grupuri si aliniati pentru parada. Cantecele patriotice si lozincile, care ii preaslaveau pe Nicolae si Elena Ceausescu, rasunau ziua intreaga in toate orasele tarii. "Stima noastra si mandria, Ceausescu, Romania!" sau "Partidul, Ceausescu, Romania" erau unele dintre lozincile cel mai des auzite, pe care oamenii le strigau, de regula, cand treceau prin fata tribunei unde stateau mai marii partidului comunist.

Dupa ce se termina demonstratia, romanii incepeau adevarata petrecere, una dintre putinele bucurii de peste an. Pe drum erau tonete cu mici, eugenii, bere si Pepsi. Toata lumea abandona recuzita pentru parada si se repezea sa manance. Totul pe gratis. Dupa-amiaza era destinata petrecerilor cu tarafuri si gratare. Iar seara poate se difuza un film mai bun la TV.

Pentru multi romani au ramas o multime de amintiri. Unii au o imagine idilica despre 23 august, altii insa nu vor uita niciodata munca pe stadioane, caldura sufocanta si bucuria copilareasca pentru ca au prins un pachet de carne in plus.